Nichita Stănescu – Ghearele Ei
Ghearele ei lumea-mi ținuse pe creștetcum vulturu-n Histriiil răpește pe peștecum de cochiliide scoici maritimesunt plini de vânt de mare, Carpațiiîntr-a lor însingurătate și într-a lor desimeMiroase urât ca tot trupul cel care mănâncăviața soldatului de sub scutși dealul de stâncăOh, vom mânca în nesățurarepână când vom micșoracerul de stele polareOf, și atunci când toți … Citește mai mult