Federico Garcia Lorca – M-Am Ridicat, M-Am Ridicat

M-am ridicat, m-am ridicatde Federico Garcia Lorca.M-am ridicat, m-am ridicatuscat și-am înverzit.Fata cu frumosul chipde pe ram rupe măsline.Vântul, iubăreț de turnuri,de mijlocu-i fin o ține.Patru călăreți trecurăpe-andaluze iepe sureîmbrăcați în verde-albastru,cu lungi pelerine-obscure.„Vino-n Córdoba, fetițo!”Dar copila nu-i aude.Și trecură trei toreros,talii trase prin inele,îmbrăcați în strai oranj,cu săbii de-argint din stele.„Hai, fetițo, la Sevilla!”Dar … Citește mai mult

Nicolas Guillen – A Patra Neliniște

În amintirea lui GARCIA LORCA.Visa, având în juru-i nardul, ceara,măslini, garoafe, luna răcoroasă.Granada, Federico, Primăvara.Dormea în solitudine tăioasă,de-ai săi lămâi ambigui străjuit,și muzical zvârlit lângă o casă.Arzând de stele, noaptea, liniștitîși învârtea lin străvezia-i coadăpe drumurile țării, -n infinit.Strigară, „Federico!” deodatățigani, cu pumnii-nlănțuiți, ce-n rândtreceau pe drumul mare-n lentă ceată.Ce voce-a vinelor lui scurse, -arzând!Și-n … Citește mai mult

Federico Garcia Lorca – Balada Lunii

Veni Luna-n fierărie,fremătând de tuberoze.O privea, privea copilul.Puștiul sta pe loc privind-o.Și-n emoția de aerluna brațele mișcași-și preda – lucioasă, pură –sânii goi de staniu tare.Fugi, tu, lună, lună, lună.Dacă vor veni țiganii,alba inimă ți-or face-overighete și coliere.Lasă-mă să joc, copile.Și când vor veni țiganii,te-or găsi pe nicovalăc-ochișorii-nchiși sub vise.Fugi, tu, lună, lună, lună,deja-ți simt … Citește mai mult