https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/daniel-aurelian-radulescu-feat-goeteri-labirint https://versuri.pro/daniel-aurelian-radulescu-feat-goeteri-labirint#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=84446 →]]> Îmi place creierul… pane
Cu fosforu-i ce aprinde un chibrit.
E diferența de la geniu la smintit;
Căci dacă el nu e… nu e nimic!.
Îl venerăm cu toți pe „alimentul”
Ce ne menține treaz și productiv,
Ce ne separă bunul de nociv
Și-n reușite este… instrumentul!.
E-o gelatină pură d-energie
Ce-și schimbă fire în metamorfoză..
Cu ea creezi mii de poeme, proză;
Îți asigură de-ți meriți… efigie!.
Tot lui i se mai spune… minte!
.. Deci adevăr separă de minciună;
Îți spune de alegerea e bună
Și lucruri ce le faci… de sunt păcat sau sfinte.
Cu el e cert că poți să faci un ban;
Îți spune start și unde să oprești,
Să nu fii prost dar nici să nu jignești..
Te-nvață să fii drept, sau nu… să fii infam.
El te ridică sau te pune jos;
Din ochi te-nvață dacă să clipești
Ca să câștigi ceva, de șmecher ești
Ce-i pierdere, s-o-ntorci într-un folos.
Cu el te-ajuți din mâini cu stil să dai,
Să bați în ritm sau să lovești mai tare,
Să dai plăceri sau să-ți păzești onoare,
Să furi de ești un hoț… dacă nu ai.
Tot el te-ajută avantaj să scoți
Din clinciuri sau neprevăzut,
Dintr-un nimic să devii cunoscut..
Din neajuns s-ajungi și tu să poți.
El e cel ce discerne tot ce vezi,
De-i adevăr în multul de minciună;
Să nu confunzi ce-i pe Pământ cu Lună,
Să afli dacă trebuie să crezi..
Cu el te naști, dar zero-i la început;
De nu îi dai exemple cum să facă
Te lasă baltă, n-o să ai răsplată..
Rămâne nul cum meciul… ne bătut.
Nimic nu face dacă nu-i impuls,
Îți aparține să ți-l crești treptat,
Să ți-l educi ‘n colos nemăsurat..
Să-ți dea mister, să fii de nepătruns.
Te-nvață, dacă vrei, cum să conduci;
Îți poate pune lumea la picioare,
E-un dur! Nu se consumă la ce doare
Și pe naivi ți-arată cum să-i duci!.
Dar știe și conducere leală
Însă cu scop să-ți fie ție bine
Căci n-are niciun gând, pentru… oricine!
Îl judecă la fel pe sănătos și cel cu boală.
E partea machiavelică din tine,
Aceea ce n-arată cine ești;
Te-nvață să câștigi spunând povești
La alții… Să faci rău… și ție bine!.
Concluzia-i că dacă nu-i… nimic nu e!
El face diferența dintre-un tâmp și geniu..
Să-l studiezi îți trebuie un mileniu..
De aceea-mi place creierul… pane.

]]> https://versuri.pro/daniel-aurelian-radulescu-feat-goeteri-labirint/feed 0 https://versuri.pro/al-o-teodoreanu-geometrie-bahica https://versuri.pro/al-o-teodoreanu-geometrie-bahica#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=87947 →]]> Geometrie bahică.
Hrănit mai mult cu lapte și iaurt,
Un grec văzu cu mintea-i înțeleaptă
Că între două puncte, cel mai scurt
Din drumuri, cu putință, e o dreaptă.
Dar axiomul devenit banal
Și însușit de vremile-aceste
A fost atunci precum va fi și este
Valabil doar pe-un plan orizontal.
Și dacă vrei să tragi învățătură,
Un plan orizontal, când te gândești,
Constați că nu există în natură
Ci exclusiv în mințile grecești.
Iar când în loc de lapte, bei „Madera”,
Această socoteală te conturbă
Căci tu nu uiți că ai băut pe-o sferă
Pe care dreapta lui devine curbă.
Și-n cap cu dreapta grecului defunct
Până ce vreun înalt areopag
O va fi pus definitiv la punct
Pornești spre domiciliu în zigzag.

]]> https://versuri.pro/al-o-teodoreanu-geometrie-bahica/feed 0 https://versuri.pro/eugen-cioclea-gandirea https://versuri.pro/eugen-cioclea-gandirea#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88835 →]]> Gândirea se teme al naibii de altă gândire
și-ar vrea s-o arunce (mai plastic!) peste pervaz.
Îi cam încurcă independența,
proțăpită cumva în peisaju-i
ca un macaz.
Stau pe rărunchi. Meditez inocent.
Mă doare-n cot, vasăzică.
Lumea din mine n-are soroc –
prefixul,
adică.

]]> https://versuri.pro/eugen-cioclea-gandirea/feed 0 https://versuri.pro/mihai-eminescu-se-bate-miezul-noptii-2 https://versuri.pro/mihai-eminescu-se-bate-miezul-noptii-2#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=89041 →]]> Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă,
Și somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi ieie vamă.
Pe căi bătute-adesea vrea mintea să mă poarte,
S-asamăn între-olaltă viață și cu moarte;
Ci cumpăna gândirii-mi și azi nu se mai schimbă,
Căci între amândouă stă neclintita limbă.

]]> https://versuri.pro/mihai-eminescu-se-bate-miezul-noptii-2/feed 0 https://versuri.pro/camelia-lucius-viata-din-intrebare https://versuri.pro/camelia-lucius-viata-din-intrebare#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=89204 →]]> Dacă te gândești bine
Întrebarea trăiește în tine
Nu-i așa că te-ai întrebat
De ce vorbești așa ciudat
De ce, de ce, de ce asta spunem mereu
Zi și noapte mereu, mereu, mereu
Dacă întrebarea este în capul tuturor
Ce se fac, normal, că o folosesc și eu
Nu cred că poți renunța la ea
Pentru că și-a făcut casa în mintea ta

]]> https://versuri.pro/camelia-lucius-viata-din-intrebare/feed 0 https://versuri.pro/mihai-eminescu-se-bate-miezul-noptii https://versuri.pro/mihai-eminescu-se-bate-miezul-noptii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=70292 →]]> Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă,
Și somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi ieie vamă.
Pe căi bătute-adesea vrea mintea să mă poarte,
S-asamăn între-olaltă viață și cu moarte;
Ci cumpăna gândirii-mi și azi nu se mai schimbă,
Căci între amândouă stă neclintita limbă.

]]> https://versuri.pro/mihai-eminescu-se-bate-miezul-noptii/feed 0 https://versuri.pro/mihai-eminescu-archaeus https://versuri.pro/mihai-eminescu-archaeus#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=70343 →]]> Netăgăduit că sunt multe lucruri la priceperea cărora nu-l ajunge capul pe-un membru gros de la primărie sau pe-un subcomisar de poliție — deși aceștia sunt în genere oamenii cari pricep tot. Cel puțin când e vorba de espropriarea unei găinării, de insuflarea de respect în cetățeanul măcelar cu măsuri false, oameni mai îndemânatici decât cei doi de sus nu cunosc. Totuși ni se pare — se ‘nțelege că nu impunem nimănui părerea — că, afară de cumpene strâmbe și găinării în fața uliței, mai există oarecari lucruri, de-o însemnătate secundară într-adevăr, de ex. filozofia, poezia, artele, tot lucruri cari scapă perspicacității numiților domni, dar a căror existență nu se poate nega.
Se vede că autorul vrea să ‘nceapă de la az buchi. Într-adevăr, lumea cum o vedem nu există decât în crierul nostru. Nimeni nu va tăgădui că este deosebire între gânsac și câne. Privirea cânelui e inteligentă, el pricepe din lumea această o porție mult mai bună decât gânsacul; cu toate acestea amândouă aceste ființe au ochi și crieri. Lumea nu-i cumu-i, ci cum o vedem; pentru gânsac, cum o vede el, pentru câne item, pentru membru de la primărie — pentru Kant item. Totuși câtă deosebire între ochii de porc a susînțelesului membru și privirea adâncă a înțeleptului de la Königsberg.
Care-i adevărul? Cel văzut clar de un gânsac sau cel abia întrevăzut ca printr-o negură de Kant? Într-adevăr, iată un lucru ciudat. Cel dintâi deosebește lămurit grăuntele de porumb de prundul galbăn, el înoată cu siguranță pe apă, măsură, cu ochiul distanțele ce le poate ajunge și nu-i fără oarecare înduioșare în fața unei gâște în epoca virginității. Cel de-al doilea uită să mănânce, voind să sară peste o groapă cade-n mijlocul ei, iar frumusețile virgi – sau nevirginale trec pe lângă dânsul fără ca el să-și [fi] ridicat ochii.
Cu toate acestea noi presupunem că filozoful e mai cuminte decât un gânsac, ba că în problemele aceluia e mai mult adevăr decât în siguranțele acestuia.
Un semn că pentr-o minte mare totu-i problem[ă], iar pentru 75 de dramuri de crier totu-i sigur.
E știut că regula pitagoreică din geometrie se numea puntea măgarilor. Puntea măgarilor pe care trebuie să treci în orice cugetare mai adâncă este: că nu putem pricepe lumea în sine, și că toată esplicarea ei este esplicarea unor reacțiuni a crierilor noștri și nimic mai departe. Lumea-n sine rămâne un problem înlăuntrul căruia se rătăcește câte – o rază slabă, câte – o fulgerătură pe care cugetătorul adânc o ‘ncremenește pe hârtie, pe care, citind-o, se naște în păreții capului tău acea rezonanța lungă care face să vezi într-adevăr că lume și viață sunt un vis.
Dar, cum am zis, toate acestea sunt fleacuri pentr-un membru de la primărie. Viața are pentru el însemnătate numai întrucât se percepe taxa pentru înscrierea în condicele stării civile, moartea întrucât se percepe o taxă pentru îngropăciune și întrucât se adaogă cu unul numărul născuților și al morților. Membrul de la primărie nu vede în acești oameni decât indivizi impozabili, subcomisarul — indivizi ce trebuiesc privegheați ca să nu [se] fure unii pe alții și să se ție în regulă.
După această pătură de oameni urmează învățații cuvântului. Aceștia întreabă totdeauna quid novissimi? Cartea cea mai nouă e pentru dânșii cea mai bună. Ei citesc mult și au în capul lor o mulțime de definiții, formule și cuvinte despre a căror adevăr nu se îndoiesc niciodată, căci n-au vreme de-a se îndoi. îi numesc ai cuvântului pentru că înțelepciunea lor consistă în cuvinte, în cojile unor gândiri pe cari memoria lor le păstrează. Căci o gândire este un act, un cutremur al nervilor. Cu cât nervii se cutremură mai bine, mai liber, cu atâta cugetarea e mai clară. La ei acest act, prin care cugetarea străină să se repete întocmai în capul lor, nu se ‘ntîmplă, pentru că mulțimea citirei și obosirea creierului n-o permite. Cele citite trec ca niște coji moarte în hambarul memoriei, de unde iese la iveală apoi tot în aceeași formă.
Iar eu din parte-mi gândesc așa: orice-a gândit un om singur, fără s-o fi citit sau s-o fi auzit de la alții, cuprinde o sămânță de adevăr. De-aceea cărțile vechi, pe – cari oamenii nu le scriu numai iac-așa, numai ca să le scrie, ci pentru că gândise ceva ce le apăsa inima și voiau s-o spuie și altora; cărțile vechi eu unul le citesc și găsesc între lucruri absurde unele semințe de lumină pe cari apoi le țin minte.
Așa în una din zile stam fluierând la fereasta deschisă, era zăpadă și frumos afară, când iată văd trecând un bătrân c-o manta lungă în spate și cu pălăria cu marginile foarte largi. Il văd intrând la Corabia lui Noe. Corabia aceasta este o crâșmă unde se găsește vin unguresc bun. Acolo aveam și eu masa mea de baștină și sara, când mi se ura cu cititul și scrisul, mă duceam la mesuța din colțul corăbiei și mi se părea că mă făceam iar copil, că eram în vremea lui Sim, Ham și Iafit. Când îl văd intrând pe bătrân zic; „Ce drac! pe acesta nu l-am văzut niciodată.. hai să vedem cine-i?

]]> https://versuri.pro/mihai-eminescu-archaeus/feed 0 https://versuri.pro/costel-zagan-orar-de-fata-mare https://versuri.pro/costel-zagan-orar-de-fata-mare#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=74334 →]]> Dragă Kitty, nici duminica nu apuc
să mă plictisesc. Mă salvează agitația din jur
și prejudecățile oamenilor.
Cică fetele nu gândesc. Ai auzit vreo prostie mai mare?
Altceva nimic, în afara faptului că m-am mai
înălțat cu doi ani și parcă citesc altfel oamenii.
Costel Zăgan, Contrajurnalul Annei Frank

]]> https://versuri.pro/costel-zagan-orar-de-fata-mare/feed 0 https://versuri.pro/cecilia-meireles-nu-zice https://versuri.pro/cecilia-meireles-nu-zice#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=77572 →]]> Nu zice unde se-ncheie ziua.
Unde se pornește noaptea.
Nu vorbi vorbe vane.
Vorbele lumii.
Nu zice unde începe pământul.
Unde termină cerul.
Nu zice cât ești de mare.
Nu spune pe unde se arată Dumnezeu.
Nu vorbi vorbe vane.
Desfă-te de trista deșertăciune de a vorbi.
Gândește, în deplină muțenie,
până la gloria de a rămâne mut
și negânditor.

]]> https://versuri.pro/cecilia-meireles-nu-zice/feed 0 https://versuri.pro/ciobanu-alexandru-eusebiu-poete https://versuri.pro/ciobanu-alexandru-eusebiu-poete#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=79723 →]]> Poete ce stai pe gânduri
Ca gânditorul grec
Pe vama infinitului,
Și-mplinitului gând
Ca zarea cerului fără sfârșit.
În urma neînțelesului
Se va citi pe fața
Și pe buzele cuvincioase
Ale poeților cu graiul dulce
În poezii, povesti, pamflete, ode!

]]> https://versuri.pro/ciobanu-alexandru-eusebiu-poete/feed 0