fumuri – Versuri.pro

C. O. D feat Hodi - Miezul Nopții

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Hodi.
Pierdut pe drumuri
Am învățat câteva trucuri
Am călcat în puzzle dat pe capete pline cu fumuri
Tripul meu a fost mai negru și l-am transformat în noapte
Ura mea pe falsitate m-a lăsat cu un om în spate
Ține, de mine dacă îți spun să ții de mine
Tu să îmi spui Nostradamus când spun că ești prost și mâine
Îți miroase a frunze verzi că visezi prea mulți cai verzi
Parcă sunt rupt dintr-un basm că mă auzi dar nu mă vezi
Hai salut, v-aș băga torțe pe gât
Ca în mormânt să am lumină când joc poker pe pământ
Tu belești ochii, te-ai panicat că am umor negru
Sau ți-e greu să mă înțelegi ca pe frazele dintr-un rebus
S-auzi chestie, ori ești mort ori ești bogat
Mă fac că nu aud, așa că ori dai bani ori am plecat
Ramân pe fraze reci, ca berile din discoteci
Ce se amestecă cu sângele din capetele seci
Tre’ să alegi cu cine stai, cu cine pleci
Cine te plânge sau te suge când e timpul tău să treci
În lumea a doua, aprobi ce spun sau vrei să negi
Când întrebările au răspunsuri pe care nu le înțelegi
Până nu vezi, când o să mori o să visezi că încă trăiești
Eu te aștept după nori doar dacă îmi spui
Că îmi păstrezi două trei fumuri, e tot ce vreau să îmi pasezi
Când văd că fabulezi mă faci curios să aflu ce fumezi.
Cod.
Admiră-ți capul de a fi spre ghilotină
Fugi pe teren minat că sunt la prima mină
Mi-am pierdut răbdarea, așteptând răbdarea
Pierzând tot ca în țara asta unde vine greu salvarea
Nu instig la prostie ca psihologii
Vii cu vii până ajung morții cu toții
Va cânt primul și ultimul pas prin iad în cer
Pentru că în rai ajung doar cei slabi de înger
Rămân o necunoscută continuă ca universul
Versus mine însumi și tot nu e destul
Des îndes consens pe un drum cu contra sens
Și o iau invers din interes până ajung la miezul nopții
Ofer obstacole ca la echitație
Achit nota de javră, dau curs la licitație
Vrei un nou stăpân, stăpânește-ți instinctul
Sau rămâi ca spațiul inter-stelar, una cu vidul
Lasă fumul, că ai pase proaste ca românii
Unii se cred zei, că le-au dat liber stăpânii
Vad chestii uitate, cum să nu mă înfurii
Nu am tras persoane pe sfoară, doar pe funii
Pus descompus când descompun, doar mă destind
Chiar dacă des amân, dezlegând tot încercând să dezbat
Destule gânduri de parcă am fost desemnat

Rasculatii - Două Fumuri, Două Pahare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

După câteva pahare-ncep să nu te mai văd bine,
După câteva afumuri de iarbă mi se face dor de tine;
Sunt plecat într-o lume-n care imaginația tronează,
Sunt plecat în lumea celor ce iarbă fumează.
Ai face bine să nu te iei de mine, ai face bine să stai deoparte,
Ai face bine să m-asculți și mereu să-mi dai dreptate.
În inconștiența-n care mă aflu după ce m-am făcut praf
Acționez urât, dacă mă contrazici te fac pilaf.
Două fumuri, două pahare
Și-am plecat într-o lume-n care
Tot ce zboară, se omoară,
Cine comentează, se anihiliează.
În următoarea strofă urmează partea mai puțin plăcută: urmează partea în care te trezești la realitate, și-ți dorești mai bine să mori..
După-o astfel de călătorie mă întorc la realitate,
Ma dor gâtul, capul, coastele, mă doare spatele.
Mii de culori, tot apar în jurul meu,
Mii de gânduri îmi zboară, nu mai știu de capul meu.
Vorbesc de unul singur, vorbesc cu scaunul în fața mea
Vorbesc cu cei ce mă ascultă, dacă ar fi cineva.
A doua zi mă trezesc, iau totul de la zero,
Două fumuri, două pahare, și m-am dus,
Te pup, te quero.

Fabiano - Interpretări

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Asta nu e un joc, e realitate
Nu se acceptă prea multe cuvinte, ci doar fapte
E plictiseală, aștept speranța să răsară
Zilele nefaste care apar brusc să dispară (2x).

Februarie, soare afară, totu’ pare ok
Stare de depresie ce lasă-n urma ei
Multe rămășițe care zboară și apoi cad pe suflet
Și-atunci când m-ating se transformă brusc în sunet, că
Totu’ în viață se rezumă la plăceri
La femei și la bani și la goana după ei
Prea puțini dintre noi mai rezistă la tentații
Când vezi copii cu facultate stând cu toți drogații
Mă gândesc că nu e bine, tre’ să-mi fac un drum
Și trebuia să încep mai demult, și nu de-acum, că
Totul se pierde-n fum, e frig și ceață
Sistemul își vede de treabă, ne fură pe față
Și văd din ce în ce mai mulți oameni fără speranță
Ce refuză realitatea, nu se scot la suprafață
În jur sunt multe suflete de gheață
Nu e de mirare, căci așa au fost întreaga viață.

Asta nu e un joc, e realitate
Nu se acceptă prea multe cuvinte, ci doar fapte
E plictiseală, aștept speranța să răsară
Zilele nefaste care apar brusc să dispară (2x).

Mă gândesc că în viață toate greșelile se plătesc
Dar unii scapă fără plată, deși cel mai mult greșesc
Adevarul trebuie să iasă la iveală
Într-o bună zi și să ne scape de povară
Sunt prea multe decizii care se tot amână
Printre ele și speranța pentru o lume mult mai bună
Nimic nu e concret, nimic nu e valabil
Tot te fură, indiferent că e golan sau contabil
De-asta trebuie să mergem pe-ale noastre drumuri
Să fim liberi, să ne desprindem din fumuri
Să vedem clar ocaziile ce ne apar în față
Majoritatea dintre noi nu le dăm importanță
Mă gândesc că a trecut prea multă vreme
Că trebuie să fac ceva să mă descurc, sunt vremuri grele
În jur sunt multe suflete de gheață
Nu e de mirare, așa vor fi întreaga viață.

Asta nu e un joc, e realitate
Nu se acceptă prea multe cuvinte, ci doar fapte
E plictiseală, aștept speranța să răsară
Zilele nefaste care apar brusc să dispară (2x)