Peter Huchel – Șosele, Șosele
Amurg strangulatAl unei vremi ce se surpă!Șosele, șosele.Răspântii ale refugiului.Ogaș de căruțe peste ogorulCare cu ochiiCailor omorâțiA văzut cerul în flăcări.Nopți cu plămâni plini de fum,Cu aspre răsuflări de fugari,Când împușcăturiSfârtecau amurgul.Prin fața porții dărâmateAu trecut fără zgomot cenușă și vânt,Un foc,Care mesteca ursuz întunericul.Morți,Azvârliți peste șine,Cu strigătul înfundatCa o piatră în cerul gurii.O neagră,Zumzăitoare … Citește mai mult