folclor oltenesc – Versuri.pro

Gica Petrescu - Piatra, Piatra

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Of, ooof
Foaie verde, foaie lată,
Piatră, piatră de piatră
Șade jumătate în apă,
O calcă calul și crapă
Inima mea multe rabdă,
Rabdă inima și taci
Ca pământul care-l calci,
Tu le faci, tu să le tragi
Le trag și le pătimesc,
Pentru-n pui care-l iubesc
Of, of, of, ooof
Leliță fă.
Of, ooof
Și iar verde anason,
Scoală-te, puică, din somn
Până-n revărsat de zori,
De dă-mi gurița că mor
Căci gurița de la tine,
M-a prăpădit, vai de mine
M-a prăpădit și-am să mor,
De al dumitale dor
Of, of, of, ooof
Leliță fă.
Of ooof
Cât oi fi și-oi mai trăi,
Fată mare n-oi iubi
Fată mare se mărită,
Te lasă cu inima friptă
Ca dragostea oltenească,
Te usucă, te face iașcă
Te scoate la primăvară,
Galben ca turtă de ceară
Of, of, of, ooof
Leliță fă

Petrica Matu Stoian feat Constantin Enceanu - La Craiova-n Târgul Mare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Într-o zi de sărbătoare, la Craiova-n târgul mare
Mă dusei să vând porumb, anul ăsta s-au făcut x2
Pe la sfatul târgului, pe Petrică-l auzii
Cum striga în gura mare: ”Am un cazan de vânzare! ” x2.
Vând cazanu’ de la tata că mă certai cu nevasta
Îmi pare rău că să-l dau, altu’ nici n-o să mai iau x2
C-am umblat cu el prin țară și mi-o adus multă fală
Acum nu mai vreau să știu de mirosul de rachiu x2.
Mai Petrică ești nebun, vrei să vinzi cazanu’ acum?
L-am văzut, e de aramă; ce faci cu pruna la toamnă? x2
Dac-o fi un an mai bun, le las, nu le mai adun
Lasă că le faci magiun; mai, Petrică, ce om bun! x2.
Nu vinde cazanul vere și n-asculta pe muiere
Mai gândește-te un pic, nu știu, zau, te-ai tăcănit! x2
Învață-mă ce să fac, nu știu cum s-o scot la cap
Nu mai am trai cu nebuna, mă toacă la cap într-una!
Spune-i că ți-i l-a lăsat al’ bătrân și nu-i de dat
Mai bine să bem o țuică din cazanul lui Petrică!

Tudor Gheorghe feat Virgil Carianopol - Cântec Oltenesc

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Muică, noi suntem un neam
Ca frunza lucind pe ram.
Dacă n-aveam Jiu de soi,
Trăgeam Oltul mai la noi.
Cerul, cât e de-nflorit,
De la noi s-a-mpodobit,
Din ștergarul nostru-a luat
Curcubeul lui vărgat.
Luna plină, când e roată,
După pâinea-n țest e luată,
Iar sprinceana ei măiastră,
După cobilița noastră.
Serilor, ca să lucească,
Le-am dat ia oltenească,
Cloșca lui cu puii goi
Este cloța de la noi.
Muică, suntem neam de piatră
Când e vorba pentru vatră,
Suntem pui de Brâncoveni,
De panduri și de Jieni.
Dacă n-aveam munți cum sunt,
Îi scoteam și din pământ,
Dunăre dacă n-aveam,
Jiul Dunăre-l făceam.