Adrian Păunescu – Femei Nefericite Ale Lumii

În ce măcelărie fără milă,În ce prăpăd fără identitateAjungeți, după noaptea nunții voastre,Ca niște îngeri sacrificate?Ați fost și voi copii de luminăAi unor bieți părinți fără putereȘi s-au topit muncind ca să vă creascăȘi-au și murit, la vămile severe.Vă mângâiau pe frunte și pe pleteȘi calciu v-aduceau, s-aveți în oase,Ca norocoși părinți ai unor feteCuminți … Citește mai mult