Ion Caraion – Absențe
Zăpada asta multă și bolnavăca o batistă albă în șorțuri de otravăva putrezi la geamuri și va rămâne-acolo:o nouă canțonetă sau poate un tremolo..Vor sparge anii apoi lumina ca de ațe;femeile iubite nu le-om strânge-n brațe,n-o să mai bem pojarul obrajilor de ceară.Târziu, în altă parte, va crește altă searătârziu.. cât o pădure în care … Citește mai mult