Miron Radu Paraschivescu – Mărul
Privește acest măr: e mai aprinsDecât obrazul tinerei fecioare,Al cărei braț gingaș ți l-a întinsCa ramura din pom, fremătătoare.Sămânța prinsă-n carnea lui adâncăÎi împlinește calma strălucire,Când el, tăcut, spre lume își aruncăAcea egală, pașnică privireA unui astru viu care străbate,Pe largi orbite, biruite spații,Născând prin sine timpurile toateSub semnul unei certe gravitații,Asemeni mumei tinere ce … Citește mai mult