Salvatore Quasimodo – Fără Memorie de Moarte
Primăvara înalță arbori și fluvii;vocea adâncă n-o aud,în tine pierdut, iubit-o.Fără memorie de moarte,în carne uniți,bubuitul ultimei zilene trezește adolescenți.Nimeni nu ne ascultă;ușoară răsuflare a sângelui!Devenită creangămâna meaînflorește pe șold.Din plante pietre apese nasc animaleîn suflarea văzduhului.