Ștefan Octavian Iosif – Fagure Pustiu

La subțioara nopții, undeva,atârnă acest fagure pustiu.În august, când se scurge lunaca o rășină pe copaci, se simte izulde ceară îngerească. Uneori,o stea, departe, bâzâie, și lumease umple iar de zvon, și ni se parecă vom simți iar gustul mierii-n ceasulde seară.Dar e secetă. Perețiide aer – hexagoane vibratile –se sfarmă, afumați de amintireacelui din … Citește mai mult