Mihai Eminescu – Când Însuși Glasul

Când însuși glasul gândurilor tace,Mă-ngână cântul unei dulci evlavii,Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?Din neguri reci plutind te vei desface?Puterea nopții blând însenina-veiCu ochii mari și purtători de pace?Resari din umbra vremilor încoaceCa să te văd venind.. ca-n vis, așa vii!Cobori încet.. aproape, mai aproape,Te pleacă iar zâmbind peste-a mea față,A ta iubire c-un suspin arat-o,Cu … Citește mai mult

Georg Trakl – Evlavie

Evlavia-mi din tineri ani ereticiPăstrează dangătul de clopot încăȘi-altare amurgite în bisericiȘi-albastre turle-nfipte-n boltă-adâncă.Și-a orgii arie ce-n seară curge,Murind în piețe largi întunecoasăȘi murmurul fântânii lin și dulce,Cum pruncii-ngână-o vorbă, ne-nțeleasă.Mă văd cum, mâinile împreunându-mi,Pe gânduri dus, spun rugi de mult uitate –Devreme-n ochi tristețea sumbră-mi cade!.Atunci sclipește din mulțimi, tăcându-mi,Chip de femeie-nvăluită-n jaleȘi-i sorb … Citește mai mult

Elena Armenescu – Cale

Cale.Prin credință și cunoașterePe calea înfrânării și răbdăriiCu evlavie și smerenieAjungiLa treaptaIertătoare și generoasăA iubiriiOțel și totodată cearăCe se curbează, se modeleazăFără să se rupă sau topeascăBinecuvântând legea cereascăA harului primit sau dobânditPrin voința Domnească.Am cunoscut suferința fizicăȘi din lăcașul armoniei mi-am zis:Am s-o fac să disparăPrin cunoaștereAm să știu mai întâi cum ia naștereCum … Citește mai mult

Ioan Iacob Hozevitul – Semnul Sfintei Cruci

Semnul sfintei crucii.Semnul crucii este nouaScutul cel mântuitorCare depărtează răulȘi ne dă la toate spor.Deci să facem cum se cadeCreștinescul nostru semn,Căci vrăjmașii fug atunceaCa de preacinstitul lemn.Iar acei ce bat în cobzăȘi pe cruce o îngână,Au sămânța necredințeiȘi pecete rea la mână!N-au evlavie în suflet,Nici rușine la obrazPlecăciune nu pot faceCă-i „boierul pe grumaz”!Domnul … Citește mai mult