Epigraf – Versuri.pro

Charles Baudelaire - Epigraf Pentru O Carte Osândită

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Tu, cititor tăcut, bucolic,
Naiv și sobru om de munci,
Aceasta carte s-o arunci,
Cu tot desfrâu-i melancolic.
De nu știi slova și vorbirea
De la dibaciul mag Satan,
Arunc-o! Vei citi-o-n van
Sau îmi vei crede slută firea.
Dar dacă vrednic scormonești
Cu ochiu-n râpi adânci, de freamăt,
Citește și-ai să mă iubești.
Tu, suflet, iscodind c-un geamăt
Un rai ce deopotrivă-l vrem,
Mă plânge! … Altfel te blestem!

Tudor Arghezi - Epigraf

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Epigraf.
Stihuri, zburați acum din mâna mea
Și schiopătați în aerul cu floare,
Ca păsările mici de catifea
Ce-ncep în mai să-nvețe și să zboare.
Stihuri, acum, porniți vă scuturați,
Ca frunzele-aurite, pentru moarte.
Pustnicii tineri, triști și delicați,
Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte.
Stihuri de suflet, dintre spini culese,
Îndurerate-n spic și-n rădăcini,
Pătrundeți, înțelese și neînțelese,
În suflete de prieteni și străini.
Și semănați, ca noaptea ce vă naște,
Sfiială și-ndoieli unde-ți cădea,
Acel ce știe, însă nu cunoaște,
Varsă-ntuneric alb cu mâna mea.

Alexandru Macedonski - Epigraf

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Să mă spele de insulte nu mă-ncerc să fac apel
La un veac ce nu cuprinde decât patima în el
Și în care tot nerodul are dreptul să vorbească
Ca dovadă-ntemeiată de prostia cea obștească.
Cât e țara noastră toată văd mulțimi fără simțiri,
Creieri stinși de întuneric, inimi roase de-njosiri.
Dar când patru generații peste moartea mea vor trece,
Când voi fi de-un veac aproape oase și cenușă rece,
Va suna și pentru mine al dreptății ceas deplin,
Ș-al meu nume, printre veacuri, înălțându-se senin,
Va-nfiera ca o stigmată neghiobia dușmănească,
Cât vor fi în lume inimi și o limbă românească.

Alexandru Macedonski - Epigraf Final

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

De-aş fi ori încă nu pe ducă, / Mă simt la fel cu orişicine. / ... →