Eminescu – Pagina 16

Mihai Eminescu – Un Farmec Trist și Neînțeles

Un farmec trist şi ne’nţeles / Puterea mea o leagă, / Şi cu nimic nu … →

Când printre valuri ce saltă / Pe baltă / În ritmu-ușor, / Lebăda albă cu-aripele-n … →

La steaua care-a răsărit / E-o cale-atât de lungă, / Că mii de ani i-au … →

Doamne ninge eminescian / din cuvinte şi din amintire / ninge cum n-a nins de-un … →

Pișcată-ți este mâna ta de streche / De miști în veci condeiul pe hârtie / … →

Ovidius, / Tristia, I, 9, 5-6. / Până vei fi fericit număra-vei amici o mulțime, … →

Când privesc zilele de-aur a scripturelor române, / Mă cufund ca într-o mare de visări … →

Corabia vieții-mi, grea de gânduri, / De stânca morții risipită-n scânduri, / A vremei valuri … →

În ochii mei acuma nimic nu are preț, / Ca taina ce ascunde a tale … →

Să privească-Ardealul, lunei i-e rușine / Că-a robit copiii-i pe sub mâini străine. / Ci-ntr-un … →