Saint-John Perse – Elogii XVII

«Când vei sfârși de-a mă pieptăna, voi sfârși de a te urî.»Copilul vrea să-l piepteni în pragul ușii.«Nu-mi trage părul atât de tare. Destul că trebuie să fiu atins. Când mă vei pieptăna, te voi urî.»Între timp cumințenia zilei ia forma unui copacși copacul în clătinarecare pierde câteva păsăriprin lagunele cerului descojește un verde atât … Citește mai mult

Saint-John Perse – Elogii XVI

Cei ce sunt vechi în ținut s-au sculat iarăși primiisă împingă oblonul și să privească cerul, marea ce-și schimbă fațași insulele, zicând: va fi ziua frumoasă, după acești zori.Îndată e ziuă! și tabla pe-acoperișuri se aprinde-n neliniști, și rada e prada larmei, și cerul, însuflețirii, iar Povestitoru-și începe veghea!Marea, între insule, stă roză de desfrâu; … Citește mai mult

Saint-John Perse – Elogii

Cărnurile sfârâie în vânt, sosurile se-ngroașăși fumul suie drumurile abrupt și îl ajunge pe cel care mergea.Atunci Visătorul cu obraji murdarise smulgedintr-un vechi vis brăzdat de asprimi, de vicleșug și de străluciri,și ornat de sudori, spre mirosurile cărniicoboarăca o femeie care-și târăște: pânzeturi, văluri și păr despletit.