Jorge Luis Borges – Edgar Allan Poe

Fastuoase cripte, anatomie sumbră,De viermii din mormânt ultragiate;Pentru triumful morții, înghețateSimboluri strâns-a. Fără frică. UmbrăSă-l înspăimânte nu-i, ci numai birulIubirii, crud destin de muritor.Nu l-au orbit metal strălucitor,Fastuoase cripte, numai trandafirul,În spatele oglinzii parc-ajuns,S-a-nchis în acceptat destin bizarDe-a născoci coșmar după coșmar.De dincolo de moarte poate ascunsContinuă să nalțe solitarTurn de minuni cumplite nepătruns.

Edgar Allan Poe – Corbul

Cândva, într-un miez de noapte grav, cum m-aplecam, trist și firav,Pe niște-adânci și rare scrieri dintr-un de mult uitat izvor,Cum stam aproape dormitând, aud un sunet răsunândCa al cuiva ușor batând, batând la ușa mea-n pridvor.„E un oaspete” – mi-am zis atunci – „batând la ușa mea-n pridvor.Aceasta e și-atâta dor”.Ah, îmi aduc aminte clar, … Citește mai mult

Edgar Allan Poe – Masca Morții Roșii

Moartea Roșiepustiise multă vreme ținutul. O molimă mai hâdă și mai fără de leac nu se mai pomenise. Sângele i-a fost Avatarul și pecetea: roșeața și groaza sângelui. Te lua cu dureri ascuțite și amețeli neașteptate, și apoi, prin toți porii, cu sudori necurmate de sânge, până la nimicire. Petele purpurii de pe trupul și … Citește mai mult

Edgar Allan Poe – Annabel Lee (Altă Traducere)

Mulți ani, foarte mulți, de atunci au trecut;Într-un regat, pe țărmul mării azurii,Trăia o fată pe care-o veți fi cunoscut,Pe numele său Annabel Lee;Și trăia acea fată doar cu un singur gând:Să mă iubească și să o pot iubi.Eu eram un copil, ea era o copilă,În regatul mării azurii,Dar ne iubeam cu-o iubire mai presus … Citește mai mult

Edgar Allan Poe – Ulalume

O baladă.Cerurile erau sure și aspre;Frunzele erau crispate și seci;Frunzele erau istovite și reci;Era noapte-n pierdutul Octombrie,Al anului acela pierdut în veci;Pe aproape de sumbrul lac Auber,În inima cețoasei țări Weir;Era jos lângă mlaștina Auber,În pădurea gulzilor – Weir.Odată, acolo, printr-o alee titanică,De chiparoși, rătăceam cu-al meu Suflet,De chiparoși, cu Psyche, al meu Suflet.Îmi era … Citește mai mult

Edgar Allan Poe – Annabel Lee

De demult s-a-ntâmplat, de demult…Era lângă-o mare cu ape-argintii,O fecioară trăia, și poate c-o știți,O fecioară, Annabel Lee;Și trăia doar c-un gând – s-o iubesc mereu,Și trăia – să mă poată iubi.Eu – un copil – și ea un copil,Lângă-o mare cu ape-argintii,Ne iubeam ca un cântec mai presus de iubireCa un cântec – Annabel … Citește mai mult

Lucian Blaga – Annabel Lee

Într-un regat lângă mare, pe carePoate că ai să-l cunoști într-o zi,Trăia odată, de mult, o fatăPe nume Annabel Lee. Ursita i-a fost de a fi iubităDe mine și de-a iubi. În acel regat lângă mare, eu și ea.Amândoi eram doar niște copii. Ne iubeamînsă cu-o dragoste ce întreceaOrice dragoste, eu și Annabel Lee. Înaripați,chiar … Citește mai mult