durere de cap – Versuri.pro

Daniel Vişan-Dimitriu - Migrena

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

La margine de gânduri, undeva,
lumini lansate, aspru, -n întuneric
aprind un cer al minţii, şi-ar putea
să o transforme-ntr-un decor isteric.
Un vânt stârnit aiurea bate iar
prin lanul grijilor înţepătoare
ce au trecut de piatra de hotar
şi holda au schimbat-o la culoare.
E prea mult roşu în acest tablou
ce pare să devină-apocaliptic,
cu sunete întoarse în ecou
din marginile cerului eliptic.
Plezneşte câte-un spic şi, rând pe rând,
un trăznet face altul să mai moară,
iar vântul răscoleşte-un singur gând:
„E rău când mintea-ncepe să te doară”.
Un fel de morală:.
Când faci atâtea lucruri
Gândite într-o doară,
Prin mintea de pe urmă,
Curând, o să te doară.
Daniel Vişan-Dimitriu
(20 aug. 2015, Vol.”Parfum.. vesel”)

Reea & Tina feat Tzanca Uraganu - Vă Fac

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Vă fac
Ce mă bate gândul, să vă iau cu rândul
Să vă dau peste nas,
Vă cumpăr o casă dac-ar fi să-mi vând
Cureaua de la ceas.
Am lângă mine, artilerie
Și tari în gură nebune ca mine,
Cocktailu- fatal noi suntem, mă jur
Părerile voastre le punem la cur.

Pre-refren:
Ramane doar să vă uitați
N-aveți răspunsuri să ne dați,
N-aveti teren să avansați
Sau la valori să aspirați,
Vreau să vă spun neapărat
E greu cu noi să luați contact,
Închideți gura
Luați în brațe tastatura.

Refren:
Vă fac, vă fac, vă fac
Și vă dau durerea de cap,
Sunt campioana am declarat
La propriu și la figurat.
Vă fac, vă fac, vă fac
Vă dau multe dureri de cap,
Nivel înalt, prea avansat
Sunt campionu’ declarat.

Trec pe lângă tine, și fără rușine
Te uiti după bombeu,
Nu te mai abține că se vede bine
Ești foc de c***u meu.
Îmi fac talentul și pofta la toate
Am și finanțe, așa că se poate,
Nu poate altu’ să-mi strice planu’
E greu să te pui cu Uraganu’.

Pre-refren:

Refren:

Omu Gnom - Metehne

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Am o oboseală psihică parcă de neclintit,
Și o durere de cap continuă cu care m-am obișnuit.
Simt c-am înnebunit și am speranțele-n matriță,
Azi nu a fost o zi așa de bună pentru conștiință.
Am un seif safe unde mă mai ascund din când în când,
De unde-adun gând cu gând, rând cu rând.
Vreau să râd curând și totuși sunt amuzat de-acest nimic,
Când universul leagă aiurea lucrurile simți cât ești de mic.
Am o inimă dependentă de iubire, independentă de lume,
dependentă de muzică, independentă de sunet.
Viața e o piesă complexă în creștere,
Aș vrea să am instrumentele, să pot să-i schimb instrumentele.
Am un urlet pe care-l țin închis și-l sugrum,
Inutil ca un cadou drăguț pierdut pe drum,
Și e un drum necirculat, vii să mă pierzi, crede-mă.
Hai, fă-ți curaj și vezi ce dracu e cu mine, deschide-mă!
Am o imagine palidă în reflexia de la geam,
Și-o teamă că pot odată să nu mai am nici măcar ce am.
Sunt un călător vechi, trebuie să merg pan’ la capăt,
Am nevoie de-un „Totu’ va fi bine!” ca de aer și apă,
Am un sentiment plăcut pentru fiecare strop de rouă,
Și-un tupeu trecător ca Temesan în ’99.
Sunt un filosof idiot cu paradoxul în sensuri.
Liniștește-mă!
Nu te lua după mine,
Urmărește-mă!

Alexandru Andries - Imn

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Mă durea capul cumplit,
Într-o farmacie am nimerit.
Vroiam piramidon şi aspirină
Dar nu mai aveau decât în vitrină,
De reclamă,
Şi-alea de ghips,
De bună seamă..
„Poate-aveţi algocalmin? „
Mă durea fruntea, simţeam că leşin.
Farmacista m-a recunoscut
Şi-a zis: „Hei, nu cumva te-am văzut
Cu-o chitară
La televizor,
Aseară? „.
„Nu eram eu”, am insistat,
„Deşi lucrul poate vi se pare ciudat.
M-am uitat şi eu la televizor
Şi de ciudă am simţit că mor:
Schimbasem canalul, cu sonorul la zero,
Era Mironov,
Făcea reclamă la Dero”.
„Aşa e! „, a zis ea,
„Cum de te-am putut confunda?
Îla avea un text interesant,
Se vedea cât de colo că-i scris de-un savant.
Folosea rime integre,
Vorbea de pulsari
Şi de găuri negre. „.
„Doamnă”, i-am zis, „problema mea
E mult mai simplă decât aşa ceva!
Eu vreau o pastilă, ceva uşor,
Mă doare capu-ngrozitor! „
Şi ea zâmbeşte,
Şi zice:
„Poate că-ţi creşte! „.
„Pastilă”, mai zice, „zău că
ţi-aş da,
Dac-aş fi sigură că te-ar ajuta.
Da’ mai bine ia o alifie,
Crede-mă, lucrez într-o farmacie.
E mult mai bună:
Te ţine-o lună
Şi face şi spumă! „.
„Nu, mulţumesc”, am zis şi-am plecat.
Era noapte, aşa că m-am culcat,
Am visat că a doua zi
Toată lumea cumpăra alifii
Şi cum m-am trezit
La farmacie-am fugit:
Alifii – o grămadă,
Da’ era deja coadă.
M-am aşezat la rând cuminte,
Altceva mai bun nu-mi dădea prin minte.
Cel de lângă mine mi-a tras un cot
Şi-a zis „Bă, dacă vrei compot,
Păi să ştii că se dă vizavi!
Aici se dau alifii.. „.
I-am zis: „Şi ce părere ai, coane,
Alifia asta o fi doar pentru cucoane? „
El zice: „Nu ştiu” şi dup-aia zâmbeşte:
„Doar dacă nu cumva o mirosi a peşte! „
Auzi ce vorbeşte:
Păi de unde peşte?