Duminica Floriilor – Versuri.pro

Ion Minulescu - Rugă Pentru Duminica Floriilor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Dezleagă-mă, Părinte, de ce-am jurat să fiu
Și iartă-mă că-n viață n-am fost decât ce sunt –
Un cântec prea devreme, sau poate prea târziu,
Un ropot scurt de ploaie
Și-un mic vârtej de vânt..
Dezleagă-mă de vina de-a fi-ncercat să fac
Granit din cărămidă
Și bronz din băligar,
Colan de pietre scumpe din sâmburi de dovleac
Și-un Pegas cu-aripi duble din clasicul măgar..
Și iartă-mă că-n viață n-am fost decât așa
Cum te-am văzut pe tine –
C-așa credeam că-i bine!..
Dar azi, când văd că-i altfel de cum am vrut să fie,
Stropește-mi ochii, Doamne, cu stropi de apă vie,
Retează-mi mâna dreaptă
Și pune-mi strajă gurii,
Alungă-mi nebunia din scoarțele Scripturii
Și-apoi desprinde-mi chipul de pe icoana Ta
Și fă să uit c-odată am fost și eu ca Tine!..

Alexei Mateevici - Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim.
Glasuri de bucurie,
Laude şi rugăciuni,
Din cântarea gurii vie
Şi a chimvalurilor struni.
Iudeea sclavă
Poate-şi cânta izbăvirea?
Roma poate-i biruită
Şi venitu-i-a pieirea?
Împăratul cel puternic,
Aşteptat cu nerăbdare
Poate vine falnic, mare
La norodul său nemernic?
Drumul dinspre Galileea
Tună-n vuiete de glasuri,
Parcă toată Iudeea
A uitat a ei necazuri.
Şi mulţimea zgomotoasă
Merge-n valuri de lumină,
Aşteptând pe căi pietroase
Rămurele de măslină.
Poarta mare din cetate
S-a deschis de dimineaţă,
Gloate vii şi bucurate
Iese-n mâine cu verdeaţă,
Şi-a lor veselă, , osană”.
Prin împrejurimi răsună.
Calea cea galileeană
Cu Împăratul le-mpreună.
, , Bucură-se Cel Ce vine
Întru Dumnezeu la noi,
Cel Ce lumea cu-a Lui mâine
Slobozeşte de nevoi;
Şi-n blagosloviri trăiască
Al Davidului Fecior,
Ce-a venit să izbăvească,
Ce-a venit Mântuitor!”.
*
Glăsuiri de bucurie,
Laude şi rugăciuni,
Din cântarea gurii vie
Şi a chimvalurilor struni, –
Ele oare ce înseamnă?
Din măria pământească.
Nu-i căzută Roma-Doamnă,
Şi pierirea vrăjmăşească
Îi departe. Împăratul
Păcii, nu al biruirii,
Vine blând acuma, iată-L,
Spre măria răstignirii.
Nu-i înconjurat de slavă
Pământească, pieritoare,
Ci prin sânge câştiga-va
Slava-n veci judecătoare.
Izbăvi-va nu moşia
Iudeilor de dănii: –
Lumea toată — de robia,
De-njosirile sătănii.
Vine un voinic, cu gloata
De vânjoşi leghionari, –
Merge-ncet, smerit, în roata
Ucenicilor păscari;
Şi cetatea, ce-L primeşte
Nu un scaun de-mpărat, –
Cruce, spini îi pregăteşte,
Chipul cel însângerat.
Dar şi răstignit pe cruce
El trăi-va-n vecinicie:
Ucenicii Lui vor duce
Pretutindeni veste vie
De iubire şi dreptate,
Şi de mila cea frăţească.
Şi vor boteza noroade,
Ţările să le sfinţească.
*
Glăsuiri de bucurie,
Laude şi rugăciuni,
Din cântarea gurii vie
Şi a chimvalurilor struni.
Drumul dinspre Galileea
Tună-n vuiete de glasuri;
Parcă toată Iudeea
A uitat a ei necazuri;
Şi mulţimea zgomotoasă
Merge-n valuri de lumină,
Aşteptând pe căi pietroase
Rămurele de măslină.

Valeria Peter Predescu - Duminică la Florii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Duminică la Florii
A zis Mama către Fiu:
– Spune-mi, Fiul Meu iubit,
Pentru ce ești necăjit.
Că de patruzeci de zile
Mi-ai rupt inima, Copile,
N-ai băut, nici n-ai mâncat,
Numa-n rugăciuni ai stat.
Spune-mi, Fiul Meu iubit,
Luni, marți ce-ai de pătimit?
– Îți spun, Maică, nu greșesc,
Luni și marți mă pregătesc.
Eu mă pregătesc de moarte
Să scap lumea de păcate,
Mă dau să fiu răstignit
Pentru lume c-a greșit.
– Spune-mi, Fiul Meu iubit,
Miercuri ce-ai de pătimit?
– Îți spun drept, Măicuța Mea,
De miercuri nu mi-i avea.
– Spune-mi, Fiul Meu iubit,
Joi ce ai de pătimit?
– Joi sunt dat la judecată
La Pillat, la a lui ceată.
– Spune-mi, Fiul Meu iubit,
Vineri ce-ai de pătimit?
– Îți spun, Maică, cu durere,
Vineri sunt în chinuri grele.
Când va fi chinul mai mare
N-o fi lună, n-o fi soare,
Atunci, Măicuța Mea,
Cu spini m-or încorona.
Și-apoi m-or pune pe cruce,
Maică scumpă, Tu mi-i plânge,
Și m-or pune între hoți
Ca pe-un mare păcătos.
Și-apoi m-or pune-n mormânt,
Tu vei sta, Maică, plângând,
Stăji și piatră sigilată
Mi-or pune, Măicuță, roată.
– Spune-mi, Fiul Meu iubit,
Sâmbătă ce-ai de pătimit?
– Îți spun, Maic-adevărat,
Sâmbătă oi fi îngropat.
– Spune-mi, Fiul Meu iubit,
Duminică ce-ai de pătimit?
– Îți spun drept, Măicuța Mea,
Duminică oi învia,
Cu puterea Mea cea mare
Să scap lumea de pierzare.