doua suflete amice

Două suflete amice de copile pământeneSe-ntâlnesc în steaua lunii, se privesc duios prin gene,Apoi stau într-o uimire, una alteia zâmbind,Și-mpreună își iau zborul, prin senin călătorind.„Tu ești, dulce surioară? zice una cu mirare,Tu, regina frumuseții, tu, altar de închinare!Pe pământ, de-abia în floare, cum se face de-ai murit? „Ceealaltă vărsând lacrimi, îi răspunde: „Am iubit! … Citește mai mult