Diogene

Dinu Flamand – Ordinea și Dezordinea

de

Întâi apăru Hamlet aristoteliculîn urma lui se ivi Yorick mai șters,Yorick venea cu stringenta logică a tenebrelorducând pe țeastă un Hamlet dispers.Ziua-ntâlnirii lor a fost văruită în galbencu o peliculă de molecule apoase,suturile țestei lui Yorick mușcau structura atomului,Yorick locuia de mult la Hamlet în oase.Hamletizau despre coloidul social;cel dintâi, așezând praful în balanța de … Citește mai mult

Leo Butnaru – Diogene

de

În gura butoiuluipropria-ți umbră ți se așterne la picioareșiresemnattu îngenunchezi pe preșul ei întunecoscerându-i îndelung iertaredestinului tău nenorocossabotat de zeipentru că nu-l poți răsplăti decâtcu apoteoza negativă asentimentelor răpuse careți se depun pe inima precum unpraf aspru de piatră ruinată înadâncul carierelor părăsite.

Victor Eftimiu – Diogene

de

Acest atenian de faimă, din vechime,Ce căuta un om cu felinarulDisprețuia măririle și harul,Și regilor vorbea de la-nălțime.Lângă cetate își avea hambarulȘi casă și nevastă, slugărime…Pe semeni judecându-i cu asprimePuterilor își cunoștea hotarul.Venise fără niciun dar pe lumeDar jinduia un nume, un renumeȘi-atuncea, iată zdrențele viclene.Mânca vârtos bucate de tot soiulApoi pleca, rostogolind butoiul:— Mă … Citește mai mult