din largul mării – Versuri.pro

Rafael Alberti - Din Largul Mării II

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Eu îți vorbeam de steaguri, ție,
fiică-a brutăresei, care
erai ca pâinea-ntotdeauna,
în tagma lupilor de mare.
O, rătăcit-am pe uscat,
zvârlit afară din mare.
Eu îți vorbeam prin ferestruică
de-oglinda care-a licărit
a unei stele zburătoare.
Zvârlit afară din mare,
o, pe uscat m-am rătăcit.

Rafael Alberti - Din Largul Mării IV

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Dacă țăran m-am născut,
de m-am născut marinar,
de ce mă țineți aici
când acest aici mi-e-n zadar?.
Într-o bună zi, o, cetate
pe care-n veci nu te-am iubit,
într-o bună zi – tăcere! –
vei afla că am pierit.

Rafael Alberti - Din Largul Mării

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

De-mi va muri-n uscăturiglasul,
să-l duceți jos la țărmul mării,
și-acolo să-i sortiți rămasul.
Să-l duceți jos la țărmul mării,
să-l puneți căpitan de vas
pe-o albă navă de război.
O, glasul meu cu decorații,
marinărești insigne vechi:
peste inimă, o ancoră,
peste ancoră, o stea,
iar pe stea, un pui de vânt,
peste vânt, velă de nea.

Rafael Alberti - Din Largul Mării III

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

De-ar veni Garcilaso cumva,
al său scutier eu m-aș face;
că bun cavaler mai era.
Și haina-mi de marinar
veșmânt de război s-ar chema
în al spadei lui licăr de jar;
că bun cavaler mai era.
Ce dulce-n auz: luptător
alături mereu de-a lui șa!
În mâini pălăria-mi cobor
că bun cavaler mai era.