George Gordon Byron – Beppo – Strofa – LXXXVIII

– „Musiu, îi zise contele-ncruntat,Mă văd silit să vă întreb ce anumeVă mână-ncoace? Nu v-ați înșelat?Nădăjduiesc că da și, fără glume,Spre-al vostru bine. Sunt încredințatc-ați înțeles ce spun. De nu, voi spunemai pe înțeles! ” – Ba n-am greșit deloc,răspunse turcul. Ăsta nu-i un joc!

Geo Dumitrescu – Dar Eu Spun Mereu

„Și uite-așa – zicea domnu-nvățător –discutând, iese adevărul!”..Și discutam, și ziceam, și vorbeam,și eu ziceam DACĂ, și tu spuneai POATEși el zicea CÂT DE CÂT. Și apoia mai zis cineva ceva, un cuvânt tremurat,ori un cuvânt obligatoriu:MÂINE ori PÂINE, sau așa ceva..Și toți ne uitam în pământ, într-un punctde unde, împingând ușor câțiva bulgări mărunți,urma … Citește mai mult

George Bacovia – Dialog de Iarnă

Dialog de iarnă.Fereastra e-o poemă de plumb și de scântei,Orașul adoarme troienit.Mult mai târziu de miezul nopții sunt orele trecute..În haosul vieții nici noi nu ne-am găsit..O, vino, cel puțin, acum, prin forțele necunoscute;– Să viu?– Oh! mi-i frică..– Vezi!– Hai!– Am venit ;– Unde?– Lângă tine ;– Plâng..– Plâng..– Taci..– Hai..– Hai ;– În … Citește mai mult

Emil Botta – Latineasca Păsărilor

Cântă o privighetoare-n brad.Ce vorbă lungă!O sauI ar fi de ajuns,un țipăt de ajuns ar fi;Doamne, minunile tale,cu un țipătO sauI,să le rostim s-ar cuveni.Cântă o privighetoare-n bradȘi, din ceea lume,cineva răspunde, cineva fără nume.Întreaga noapte se țesudialog de aur între moarte șiprivighetoare,când lin, când mai tare,ca o întrecere între da și nu.

Sofia Vicoveanca – Peste Deal, Peste Parloaga

I. Peste deal, peste parloaga,Striga George, nu-i de șagă!– Ce ai, George, ce-ai pățit,Ieși în câmp la prășit.Prea devreme te-ai trezit,Ori cămeșa ți-o-negrit,Ori mâncare ai gătit,Ori boii i-ai prăpădit,Măi, Georgică, ce-ai pățitDe ți-i glasul amorțit?. II. Mândruleana, draga mea,Zvarle sapa cât colea,Și vino-n fugă mareCă lupii îmi dau târcoale.Măi, Georgică, dragul meu,Când eram copilă euMergam … Citește mai mult

Grigore Alexandrescu – Mierla și Bufnița

Într-o pădure deasă, de cetăți depărtată,Mierla se-ntâlni seara cu bufnița umflată.„Prietena – îi zise – ți-aș face o-ntrebare,Dacă a mea-ndrăzneală n-aduce supărare.Spune-mi, mă rog, lumina de ce nu-ți e plăcută,De ce stai toată ziua ascunsă, nevăzută?Nu cunoști, cum se vede, razele dimineții,Dulceața primăverii, plăcerile vieții.Poate ești rușinoasă, și crezi că nu cânți bine:Dar eu și … Citește mai mult

Feoctist – Dialog

Ascultă o tăcere!Și zi-mi ce-ai auzit?Sufletul plin e de durere,Iar tu mi l-ai rănit. Mă doare amintirea,Inima-mi râde uneori,Căci dulce-i fericireaCând zbori cu capu-n nori. Să stăm sub un copac,Sau unde vrei, iubire?Eu încă te iubesc, nu tac!Trăiesc în amintire. Singur nu pot să stau,Nu mă iubești? Tu spune!Cu tine să domin eu vreauȘi cerul … Citește mai mult