dezvelire

Tot ce-ați știut din minea fost doar o spoială,veșmântul alb ce vinepe omeneasca noastră nimereală.Și peste Iance suiealbastru liniștit;cerul senin se-ncuie-nsigil pecetluit.Poate era, ciudată,în viața mea, schimbare,aprinsă, în săpare,brazdă-n veci ne-arătată.Rămase-această coajăadevărata-mi fire;focul ce nu se-nmoaiea fost pentru mine: neștire.De-o umbră vedeți că se-aține,nu-i umbra – atât sunt eu, doar.Puteare-aș s-o smulg de la mine,lăsându-v-o-n … Citește mai mult