Ion Caraion – Panopticum
Prin piepturile noastre absurde se plimbă / orașele incendiate, amare. / Păsările din ele sunt … →
Versuri corectate și adnotate
Prin piepturile noastre absurde se plimbă / orașele incendiate, amare. / Păsările din ele sunt … →
Euridice e un ciorchine / de coșmare ancorează planete / în mine / despletită cu … →
Clepsidre ori perle risipite pe lac, / Stelele-n cer. Broaștele tac. / Ninge peste adâncurile … →
O, Doamne! Cer iertare, aș vrea acum să mor! / N-am șaisprezece ani! Dar viața … →
Tu simți vreodată că ai vrea să ai aripi? / Da, c***, totdeauna. / Tu … →
Calul este o margine deznădăjduită. / Și eu sunt o margine. / Teiul cu mirosul … →
Melodiile înfiorător de triste, răsună din pereții de metal ai submarinului / Prea multe nopți … →
Inima-mi, de-ar prinde mucegai, / Dacă flăcările voastre, poezie / Şi iubire, n-ar mai fi … →
Priviți cortegiul tragic purtând încremenite / Atâtea visuri moarte sub ceruri reci, livide. / Și … →
Subt povârnișul caselor de sită / întârzia din ceruri o șuviță, / oprită-n marea moartă … →