Rainer Maria Rilke - Sonetul XXII
O, frânge destinul! prinosul înalt: / În parcuri a noastră ființă-n coroane / de spumă, … →
Versuri corectate și adnotate
O, frânge destinul! prinosul înalt: / În parcuri a noastră ființă-n coroane / de spumă, … →
Mă odihnesc / În tăcerea pietrei. / În al icoanei tale / Sclipăt. / În … →
Trei semne un nebun făcu-n nisip și ea, / O fată palidă, în față-i sta. … →
Pe lume / Fac glume / Și hazuri / Talazuri. / Destinul / Ca vinul … →
Iubire nedreaptă / ––––––––– / Omul e mic și ne-nsemnat / În fața ta, iubire! … →
Știe tot despre mine / De mi-e bine sau greu / Atunci când noaptea vine … →
Leagănul în care crești seamănă, / Ca toate leagănele, a sicriu. / Viața ți-e geamănă, … →
Închid ochii și văd amiaza de toamnă, / Unde între sărutări și îmbrățișări / Viața … →
Nu mai surâde nopții ce-n mine a pătruns, / Vai, de ce port de-a pururi … →
Mă-ntreabă lumea pe drum, ce-am pe suflet și nu spun, / că mi-e fruntea încruntată … →