despartirea – Versuri.pro

Mariana Marin - Despărțirea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cu ochii îngroziți privesc degradarea
– carne albă a peștelui și a pâinii apără-mă!
Mă mișc printre tăceri și morminte.
Aici – felul în care am împietrit și eu
într-un noiembrie greu, prietene.
Alături – o masă de carne putredă.
Să-ți imaginezi despărțirea de patrie
când singură dimineața stai în fața paginii.
Auzi scrâșnetul
și mașinăria începe să meargă: poeme
despre ceea ce aș fi putut deveni
dacă bâlciul de dincolo de fereastră
ar fi avut ritmul inimii mele.
Poeme despre partizanii din munții sufletului.
Poeme de dragoste ca șopârlele cu coada tăiată.
Poeme despre gunoaie.
Poeme cu ochi umezi de câine.
Poeme despre prietenii dispăruți sau pierduți.
Poeme despre acizii sulfurici din minte,
vomitatul harnic și sila, frumusețea pierdută,
sărăcia, orbirea și frica.
Și cum mai huruie mașinăria asta, mamă,
cum mai huruie..
Să-ți imaginezi despărțirea de patrie
și o bătaie groasă în ușă
să te trezească.
S-a întâmplat de mult
și tocmai în mijlocul patriei.

Pepe - Când Știi Ce E Despărțirea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Mi-ai spus direct adio.
Și-ai vrut să nu mai fiu în viața ta.
Dar printre lacrimi îmi spui că nu-ți convine
Când afli despre mine că vreau altă iubire cu altcineva.
[Când știi ce e despărțirea].
Mi-ai spui să uit de tine.
Că n-avem viitor, oricât am vrea.
Dar mă suni și mă cerți că fără tine
Încerc să-mi văd de viață și chiar să uit de tine lângă altcineva.
Când știi ce-i despărțirea.
Apreciezi norocul, viața și iubirea.
De tot ce nu știi, te lovești în viață.
Dar Dumnezeu, când e momentul, te învață.
Când știi ce-i despărțirea.
Apreciezi norocul, viața și iubirea.
De tot ce nu știi, te lovești în viață.
Dar Dumnezeu, când e momentul, te învață.
Îmi spui că nu îți e bine.
Că încă n-ai găsit pe altcineva.
Toată vina, normal că-mi aparține.
Dacă te ascult pe tine.
Reproșuri și regrete pentru mine.
Ma acuzi că nu am suflet și că-mi bat joc de tine rău voit
Ne iubeam, ne hrăneam cu pasiune și ai omorât iubirea.
Fără să-ți pese dacă m-ai rănit.
Când știi ce-i despărțirea.
Apreciezi norocul, viața și iubirea.
De tot ce nu știi, te lovești în viață.
Dar Dumnezeu, când e momentul, te învață. [x2].
Când știi ce e despărțirea.
Apreciezi norocul, viața și iubirea.
De tot ce nu știi, te lovești în viață.
Dar Dumnezeu, când e momentul, te învață. [x2]

Ion Pillat - Despărțirea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Luase de pe masă și oalele și blidul,
Maria-ngrijorată că nu mânca Isus,
Și la lumina serii se zugrăvea pe zidul
Cel alb, în negru, crucea ferestrei din apus.
Încununat stă fiul de cea din urmă rază
A soarelui, și fruntea îi sângera că-n spini,
Tăcea tăcea și maică-lui, care nu cutează
— Țărancă — să-l întrebe și-i varsă numai vin.
Vin rubiniu cu sânge curat umplu paharul
Și pița aurită îi scoate din cuptor —
Dar fiul, trist zâmbindu-i, știindu-le amarul,
Cu mâna le da-n lături și spune: — ”Mâine-n zori,
Măicuța, să ceri popii asina cea mai slabă —
La tatăl meu din ceruri mă duc, tu să mă lași”.
Și maică — o țărancă — oftând din greu, se-ntreabă
De ce și-a dat copilul cu domnii la oraș.