Serghei Esenin – Mălinul
Mălinul a dat în floareCa-n fiecare mai,Cu crengile ușoareDeschise-n evantai.Ca mierea cleiul picăBroboane de pe trunchi,Iar iarba încă mică-iSclipește sub genunchi.Pe-alăturea își mânăUn pârâiaș zglobiuPrin iarbă și țărânăȘuvoiul argintiu.Mălinul-i plin de floare,Cu crengile-atârnând,Și frunzele la soareȘi le-ncălzește blând.Pârâul unda-și mână,Zvârlindu-i stropi din mersȘi tainic îi îngânăUn firicel de vers.