depasirea limitelor – Versuri.pro

Mr Karma feat Karcalac - Radiografia

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

I:
25 Decembrie ’89:
Sărbătoare… În recviem de mitralieră.
Ciuma roșie varsă sânge… Încă plouă,
(Vin minerii) Lovesc cu sete. Ce mai operă!
Păpușarul e mort în păpușoi, fuge de sânge.
Șoptește de sub scenă: Ce sufleor demn de Broadway!
Cortina a căzut… Țara plânge.
Fracturată-i pânza freatică de mișei!
Scrie la lumânare și se vede la NASA.
Dimineața – singur, singurel în toată casa.
„De mami și tati ce mai știi, sunt bine?”
Bine mersi, servesc pe pământuri străine!
Hai să punem în scenă exodul mioritic.
Patru milioane de personaje, cât de artistic!
Ultimul să plece și să stingă și lumina.
Diagnostic? Am orbit când ne-a copleșit vina!
Puneți mănuși de fier tinere pugilist.
Mulți ziduri, când te lovești te premiam cu gips.
Un iz de traumă? Nimic ieșit din comun.
Hai că facem și din ultimul copac hârtie și scrum.
Nu e fum? Las’ că punem noi de-un foc.
Aveți ambiții și vise? Luptați pan’ se strigă stop!
În fișa medicală scrie: Dauna TOTALĂ!
Să reparăm scheletul? Întâi să scăpăm de boală!.

Refren
Cine e de vină? Toți sar în picioare.
Pregătiți pentru vânătoarea de vrăjitoare.
Poporu’ strigă: Vrem mai mult!
Merite – zero; de pretenții suntem full!.

II:
Și ce e de făcut oare? Eterna întrebare..
Scotocește-te înlăuntru și vei afla
Că răspunsul nu-l primești dintr-o scrisoare.
Răspunsul e – METAMORFOZA.
Visezi măreț și vrei să atingi luna?
Ridică o scară șlefuită de sudoare!
Schimbă-ți atitudinea și vezi – Cum îți merge mâna?
Te felicit! Ai evadat din tipare.
Mainile mele – daltă și ciocanul!
Am viața bloc de marmură – Păi îi sculptez elanul!
Nimeni nu s-a născut înțelept, aici toți învățăm.
Fii sincer cu tine doar așa evoluăm.
Cunoașterea de sine – obiectivul milenial;
Conspirații pseudo-docte ascund scopul real.
Priviți dincolo de fals, în sinele ascet,
Limitele-s reale cât timp trăim din regret.
Orice om e responsabil uși să își deschidă,
Căutați vinovați? Uitați-vă-n oglindă!
Merită să te întrebi dacă din ce-am spus ți se aplică,
Eu am descoperit că fără durere schimbarea nu se invită.
Căci scara evoluției îți cere sacrificii,
Vrei să iei laurii? Ai nevoie de foc pentru artificii.
Foc să te purifice apoi apă să te spele,
Am străbătut Iadul ca să pot s-a ajung la stele.

Refren
Cine e de vină? Toți sar în picioare.
Pregătiți pentru vânătoarea de vrăjitoare.
Poporu’ strigă: Vrem mai mult!
Merite – zero; de pretenții suntem full!

Cosmin 13 - Succes

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

De când am început,
de când m-am sfârșit,
a fost ceva mistic pe beat,
de când mă irit pe treaba asta,
de când am dat-o gangsta,
a fost originea mea de poet,
de interpret, al meu portret e Treispe,
fericit să te cunosc,
întotdeauna în asta caut un rost.
Succesul e un domn care mă vede de departe,
mă vede de pe Marte, mă vede slab și mă dă la o parte.
Oare pot reuși? Cine știe
Unde o să ajung? Ce o să fie
Treispe știe, doar că nu vrea să îmi spună,
viitorul meu e scris pe o hârtie.
Muzica? Succes
Munca? Succes
În viață? Succes
În iubire? Succes
Prin faliment caut un succes,
vreau să am acces în lumea voastră, sper să fiu înțeles.
Incertitudine, ziua de mâine necunoscută,
frica de mâine recunoscută,
viitoru’ nu mai e o scuză,
muzica asta, aspirare,
eșuare, inspirare,
când trag tare,
unde oare
pot ajunge, așteptare,
dar e formă de exprimare,
întotdeauna copil, îndreptându-mă spre ceva mai mare,
ți-am zis că sunt un înger,
dar nu pot zbura mai sus decât limitele ce mi-am impus singur.
Refren.
Munca e datorită celor cu aur,
Eu mă pierd în labirint ca un minotaur,
aș spune lui Treispe să nu se mai piardă, frigul,
să încerce să lupte pentru ce o să piardă sigur,
viitorul meu e scris pe o hârtie,
dar nu pot fi salvat doar de o poezie,
în muzica asta, să excelez, apreciat,
să fiu ascultat, la asta mă sintetizez,
realizarea asta se rezumă la succes.
Refren

Optic - Fără Limite

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Trebuie să ştii că oamenii nu-s ce par a fi
Au sute de feţe, te vor bârfi, te vor răni
Lasă fericirea să decidă pentru tine
Ai încredere, ea mereu o să aleagă bine
La mine a mers, am făcut haz de necaz
Parcă ieri eram puştiul ăla tuns castron şi gras
Anii au trecut peste mine, frate, m-au schimbat
M-au învăţat, mi-au explicat, unde n-am vrut m-au forţat
Şi am rezultat eu şi cred că aşa voi fi în veci
În viaţă n-ai limite, trebuie să ştii doar să le treci
M-a învăţat bunica şi nu mi-a zis-o chiar pe faţă
Dar m-a-ncurajat să fac absolut tot ce-mi place în viaţă
De la bunicul am învăţat că trebuie să-nvăţ ca să am parte
Şi să nu ajung ca el, trebuie să pun mâna pe carte
Îi iubesc, îi respect, le dedic mulţi ani în viaţă
Semnat Cătă. Nu trebuie să ai limite dacă ai speranţă
Am doar o limită şi aia se numeşte moarte
Leagă-te de ce iubesc şi-o dau cu tine parte-n parte
Pentru ei zâmbesc, pentru ei trăiesc, deci ei sunt tot
Şi-o să lupt pentru tot ce am şi-o să fac tot ce pot (x2)
De mic copil am învăţat de la viaţă, nu de la şcoală
De-asta n-am de ce să-i mulţumesc lu’ Doamna Profesoară
N-am primit ajutor, decât de la cei pe care i-am ajutat
Şi să ştii că orice om te uită dacă n-are de câştigat
De-asta tre’ să urci pe munţi, fă-i să regrete ce-au pierdut
Limita am depăşit-o, încă pot şi-am mai putut
Viaţa nu mi-e inamic, am devenit prieteni buni
Îmi dă palme să mă trezesc în fiecare zi de luni
Crede mereu că poţi face mai mult, eu aşa fac
Şi din acest motiv tâmpit, m-am şi apucat de rap
Nimeni nu m-a încurajat, decât după ce au văzut că-mi iese
Şi-au sărit repede cu gura după ce am scos vreo 2-3 piese
Eu vă salut cu respect, vă mulţumesc pentru tot
Bine că nu mi-aţi dat nimic, m-aţi făcut s-arăt ce pot
Dacă primeam tot pe tavă, ajungeam ospătar
Acum mă joc cu litere, poţi să-mi spui magician
Am doar o limită şi aia se numeşte moarte
Leagă-te de ce iubesc şi-o dau cu tine parte-n parte
Pentru ei zâmbesc, pentru ei trăiesc, deci ei sunt tot
Şi-o să lupt pentru tot ce am şi-o să fac tot ce pot (x4)