Nichita Stănescu – Deosebirea de Asemuire

Desigur sunt un om rău;iubesc prea mult fapturile,prea mult, ființele.Soarele mă orbeșteîn asemuirea lui cu sine însuși; –dar verbul mă subjugăprin asemuirea luicu o broască țestoasă în flăcări.Deodată apare Fat-Frumos.El este un om bun.El o iubește numai și numai pe Ileana Cosânzeana.