demers posesiv

Azi vreau să fug înlănțuitcu gândul nerostit, ca de-o povară,să mă trezesc abțiguitde tine, sărutându-te pe-o nară.Să-nsămânțez un câmp de flori dibaceîn care să te-ascund,eu, biet bondarce aripile își desfacespre-a fi apoi vârât în insectar.Am gânduri mari, iubito!Însă viața.. mă mai blazează uneori.Deci când te strig : “Măi, aiurito! ”să pleci venind cu meteori.Ce stare-i … Citește mai mult