Georg Trakl – Deliruri
Sumbră tâlcuire a apei: Frunte în gura nopții,În negre perne suspinând trandafiria umbră-a omului,Roșeață a toamnei, freamătul arțarului în parcul bătrân,Concerte de cameră care se sting pe scări năruite. Noroiul negru, de pe acoperiș curgând.Se-nmoaie-un deget roșu-n fruntea-ți, și-n sihastreMansarde cad zăpezi etern albastreCe pentru-amanți oglinzi defuncte sunt.