Decădere socială – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Bagatelizare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

O lume se-mbarcă-n mondializare,
Căci toți suntem o rasă-n vârf de scară
Și-am creat multe trepte către bunăstare,
Din crude experiențe… Viața nu-i ușoară.
Și asta este lumea-n general,
Ce-și recunoaște singură valori și tare
Și-aplică ce câștigă-n… ideal,
Ce vrea cu obstinație s-atingă… Fără-ncetare.
Există însă o ciudățenie, de trist exemplu,
Un loc unde percepte, reguli, nu există;
Un sit străvechi, unde poporu-i impotentu’,
Unde chiar și credința, acum, e falsă… Anticristă.
E-o țară unde tot se știe, a lumii sinecură,
Unde nici mintea -în multe școli extinsă-
Nici practica, n-o poți împărtăși din pasiune pură,
Fără să fii părtaș de-o gașcă… Parte prinsă.
Se poartă furt, minciună, tot cu nonșalanță,
Prezumția-i că-s toți definitiv nevinovați,
Căci știu să-și măsluiască greutățile-n balanță
Și să devină infractori de-elită… Potentați.
E țara unde alții-ți spun ce să vorbești,
Sau dacă spui ceva, n-ai cui, e indiferență
-Paradoxal, contribuabil fiind- dar nimeni ești…
E țara unde și prezent și viitor sunt… Decadență.
Aici se face tot dintr-o întâmplare;
Mai explicit, se-ntâmplă totul între ei!…
S-adune avuții, putere, într-o bagatelizare,
De legi, democrație… Este zoo-ul lor, ehei!…
Unde și leii își fac… Și tot ei sunt… și lei!!!

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Nesfârșit Breaking News

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Se poartă câștigul pe goale palavre
din țâfne-n costume, cămăși cu cravate
-chiar de-s agramate, caziere-au pătate-
căci asta se poartă.. La modă-s doar javre!.
Femei feministe-s mai mult pițipoance,
ce s-au săturat și de-atât școală a vieții
-ea, singurul studiu- dând ghes tinereții
în fuste mulând nesfârșit.. picioroange.
Erup toți idei din ce minte au, pesemne,
doar lor să le fie atins avantaj
și taie -între ei în gâlceavă, tapaj-
multă frunză la câini.. într-o limbă de lemne.
E spuma curviei, golanii din școli,
ce azi ne îndrumă-n abisul de piscuri
-și legile-și fac să ne asigure riscuri
doar nouă-.. L-adăpost, sub desene pe coli.
Se arată prostia, cretina-i sămânța
ce naște „culturi” să hrănească inepți,
căci timpul cel nou nu suportă deștepți
în țara de-un comic sinistru.. O Săpânța!.
Nici droguri nu sunt, deci nu e vindecare,
că tot e-o ruletă învârtită pe șest
de tâmpi, tot aleși de tâmpiți fără test..
Tâmpa, pare-se este un pisc, de ca-n.. doare!!!.
Trăim în „frumos”.. Nerozia-i în floare!!!
Cu toții un alai către înalte speranțe
conduși de „elite”, cu minți în vacanțe
eterni „Breaking.. news” rătăciți pe-o cărare….
Pamfletul acid despre o țară ce moare………

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Dansatoarea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Seară de seară se dezbracă,
E mândră foc de aparență,
Nu știe altceva să facă;
Cedează tot la insistență.
„Profesionistă” se prezintă;
Nu are școală de balet,
E-o performantă de „incintă”..
Face și „chat” pe internet!.
Nu-i trebuie nicio estradă,
Dansează solo sau duet;
La „amatori” dă escapadă..
Oferta-i e servici complet!.
Se desfășoară goală toată
Pe-un ring de dans cu bară-n centru..
N-are rușine, e-ncântată,
Acceptă bani.. la tot e „pentru”!.
Are copil, dar fără tată;
„Bărbat” îi e suficient,
Căsătoria-i demodată..
„Drept de-autor”, un insistent!.
Pe stradă e cu totul alta
Sau vrea să pară de n-o știi;
Are mers galeș și e înaltă
Și-i plină de bijuterii.
Am revăzut-o după un an..
Are Ferrari.. și-i prăpăd!!!
O luase un italian..
Îmi spune scurt; „Unde te văd? „

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Impostura Nulității „Umane”

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Avem o rasă în curs rapid de dispariție…
E omul, tocmai el – suprem în lanțul trofic –
În pierdere de sine, împins doar de-o ambiție
Să-și nege naturalul… „Selecția, e utopică!”?.
E-n contrasens naturii prostia să triumfe,
Că-i din născare urmă, sau lenea de-a învăța,
Ori și mai grav e-un cult; că multă, poat’ să umfle,
Cum spuma de la supă și, să triumfe ea!?.
Neadaptatul nu-i doar pui de om, copil,
Nu-i minus varianta, cel îndărătnic, bleg,
Nici cel pervers, ce joacă pe slabul, inabil…
Căci protejați se adună-n mulțimi… ce se aleg?!.
S-a inventat școlitul, mecena și discipoli,
Dar s-a pierdut esența, tot multu’ a câștigat
Proând silința, cultul, în semne de ridicoli…
Că sunt puțini, atipici… însemnul de ratat!?.
Nu vârful, nu elita, nu ele aleg drum,
Căi de urmat din știință, din inedit, talent.
Sunt snobii, de bun-simț, un demodat acum…
La modă-s hoți, parșivii, plagiator dement!?.
Handicapatul, biet, nu își asumă soartă
Să-și pună mintea-n trup, să-și adapteze vis…
Dizgrațios își întinde defect, lenea deșartă
Pe străzi, ca să cerșească… incitând „interzis!”!.
Tupeul, violența, instinctul animalic,
Sunt multele atuuri de pilde, reușite.
Pedepsele-s virtuți, instinctul canibalic
Nu sunt oprobiul public, sunt promovat… dorite!?.
Democrația-i falsă, având singur criteriu
Că multul, el, domină, nu calitatea-n sine
Și, dăm, inerți, crezanță nedreptului imperiu
Creat cu bună-știință, că răul… e un bine?!?.
E totu-n fond o lipsă, de-a face iarăși plinul,
A se repune-n coșul valorilor umane,
Plusul câștig de-o lume de-ași râuri destinul
Cu iscusința-n dar… divin să-ndrume vane!..
11. 08. 2016

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Bac, Laureat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ca-n orice, atingem mândri paroxismul
Atunci când suntem revoltați, că tembelismul
Reiese la iveală din străfunduri tenebroase..
De minți necultivate-n școli, se împărțind.. pe oase!.
Dar nu prostia e de vină, lenea, nesimțirea,
Fala fără motiv, furtul de carte, dezgolirea
De sâni, picioare.. goliciuni de minți, tupeul..
De vină-i camera de luat vederi, ce-a-nregistrat.. WC-ul!?.
Și sute de inepți îmbătrâniți prin parlamente
Sunt revoltați că pe copii-i „distrugem” noi, eminamente,
În dezvăluiri, ce-ar fi rămas mai bine-ascunse..
Cum sunt și ei, înnegurați de crize-n neuroni.. minți nepătrunse.
Și culmea, ne mirăm că tot la fel avem educatori,
Ce ies țipând pe străzi; vor mai mulți bani, bieți muritori
În lenea învățării, tot mai grea și-ncet, încet uitată..
În loc să doarmă-n bănci, visând că ei sunt.. nația evoluată!?.
E-o vorbă, „Zi-mi cu cin’ te ții, ca să-ți spun cine ești”,
Sau „Țambra nu sare departe de gard”.. Hm, povești,
Așa cum credem că trăim idilic, ca-n copilărie
Și-o lume-ntreagă să muncească, pe făt frumoși.. ca să ne ție.
Ce Harvard, Yale, Cambridge, Boston, Sorbona
Când fete-avem frumoase, tot mai goale, nu pe bona,
Ce viitorul le va fi, când se va șterge din „jeunesse”..
Va curge râuri botoxul prin pieile crăpate.. din exces.
Ah, Doamne, parcă-n iad am fi, printre inepți,
De-o viață, tot furând și cărți și bani și pe-nțelepți,
Ce-au tot crezut că hoitul lor de corp și suflet alterat,
Va trece-n infinit, gunoi, împuțiciune.. laureat (bac)?!?

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Revoluția Ne… Culturală

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Pe asfaltul încins se preling vâjâind sute, mii de mobile,
Fuste mici, sâni mijiți, dar golași, buze roșii-s multiple copile.
Nu muncește mai nimeni, toți se plimbă pe străzi, sunt săraci;
Sunt la market cu toții, cărucioare umplând, că e criză, iau cu saci.
Mulți au jeep-uri sau cabrio și-atât știu, sunt „tari” și sunt tineri,
Poartă aur la gât și au euro-n cont, au dolari, nu muncesc și e vineri.
Fac cu toții „IT”, programează, fac soft-uri, up-gradează ustensile;
Totul e doar virtual, ne plimbăm doar în gând și mâncăm facsimile.
Milioane șomăm, la servici îi plimbăm pe clienți ce se zbat de a face.
Înmulțiți cum bacterii, n-avem alta în gând, doar bolnavu-a-l întoarce,
Neștiind fatalismul – căci gazdă omorând ce te ține în viață e finalul –
Țipă, înjură în cor, important nu-i produsul direct, ci sunt ei cu moralul.
În programe TV nu mai este cultură, de câmp, nici de carte,
Doar abjecți demagogi ce puterea o vor iar și iar și-și cer parte.
Sau „pipițe” umflate cu botox cântând în golașe de trup și de voci în „play back”,
Inclusiv prostănaci de reporteri ce nici vorba n-o știu, anunțând doar viol sau înec?!
Cinema nu mai este, ne-am tâmpit în manele și bem făcătură,
Fructul n-are dulceață, carne-o crește seringa, roșia este-n vrej murătură.
Magazinele-s bănci, nu de statul la umbră, ci de luatul de bani, nu de dat;
Toți trăim fericiți fără grijă de avut, alții-s plini din „muncit” stând, la „Stat”!
Este-o țară pierdută-n snobism diletant, sărăcie, îngâmfare și lene,
Promovăm doar pe hoți – venerând ca eroi – ce-au făcut avuții din „antene”,
Pe deștepți, muncitori, cei ce-și riscă avut, sănătate și timp, îi amendăm.
Condamnăm pe bătrâni, pe copii-i omorâm și la fisc să plătească le dăm?!

Du Fu - O Femeie de Calitate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Fără pereche în bună creștere și frumusețe,
o doamnă delicată și-a găsit refugiul
în această vale uitată de lume.
Ea este de familie nobilă,
dar toată avuția i s-a risipit;
acum trăiește ca iarba și ca arborii.
Când centrul administrativ a căzut în mâna rebelilor,
frații ei au fost condamnați la moarte;
originea și rangul nu mai valorau nimic – – –
nu a fost lăsată măcar
să adune și să le îngroape oasele.
Oamenii se întorc repede împotriva celor
pe care i-au slujit și cărora le-a trecut vremea – – –
norocul este flacăra unei lămpi,
aplecându-se sub bătaia vântului.
Soțul e un tip frivol
care și-a găsit o altă femeie frumoasă.
Chiar zorelele, deschizându-și floarea în fiecare seară,
sunt un exemplu de constanță pe lângă el;
asta în timp ce rațele mandarin
dorm întotdeauna cu partenerii lor.
Însă el are ochi numai
pentru zâmbetul noii lui femei,
iar urechile îi sunt surde
la plânsul primei soții.
Sus, în munți,
apa de izvorului este limpede ca adevărul,
dar când ajunge la șes
este îngălbenită de mâlul de clevetirilor.
Servitoarea ei se întoarce cu câțiva bănuți –
tocmai i-a vândut perlele;
doamna cară ramuri de iederă
pentru a astupa găurile acoperișului spart.
Florile pe care le culege
nu sunt pentru părul ei,
iar cele câteva conuri de pin
sunt remediul amar împotriva foamei.
Mânecele albastre ale rochiei
sunt prea subțiri pentru a-i ține de cald.
Acum, la căderea serii,
se sprijină de un bambus înalt.

Street - În Flăcări

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Street-Hop, hip hop-ul e sub asediu
Sunteți sfătuiți rapid să căutați un remediu
Angajați un medium
Invoc forțe ce o să despice cerul
Ce deformează realitatea și o să strice mediu
Pe zi ce trece sufletul mi-e tot mai rece
Inima se-nchide creierul la fel, ce se petrece?
Sunt confuz, de ce nu mai am nici-un prieten?
Cred că mi-am dat seama prea târziu și timpul trece
Îmi pun o bombă-n brațe și te-mbrățișez un pic
Apoi te feliez cu o macetă, ghici cine-i aici
Jason X, un Jack Spintecătoru modern
Vreau să scot din joc cu un glock tot coru monden
Eu nu mă joc concursuri, când concurez cuceresc, Conquiztador
Deci lasă să curgă șampania, vinul, Tequilla ori
Vodka, droguri, oricum ne întâlnim la porți
Toți, aștept să văd cât poți să te-nchini de jos, ca.

Refren:
Orașul e în flăcări
Străzile sunt mai pustii ca niciodată
O revoluție enormă
Nu lăsăm nimic pe altă dată.
Orașul e în flăcări
Orașul e în flăcări
Orașul e în flăcări
Poți suna la 112.

Deci spune-mi „Anticristul” sau spune-mi cum vrei
Claunul fără circ ce are prea multe idei
Unde visezi să ajungi când încerci să mă jignești?
Când eu întorc arma spre mine singur, simplu, nu vezi?
Îmi zbor creierii doar din pură plăcere
Uite pastilele, ia o gură de ele
N-ai multă putere
Oare cine m-ascultă în stereo
Gustă din vers după vers
Duc o luptă prea lungă, plasată-n lumile mele
Inexplicabil, blindat dar palpabil
Static, automatic, tic-tac, spazmatic dar tactic
Sistematic distrug
Simpatic dar nu simpatizez pe mulți
Când sunt fără caracter, dezbrăcați și desculți
Cu o praștie-n industrie, pregătit să sparg geamuri
Deci t***a tu chiar n-auzi?
Sunt setat să fac haos
O să te fac să urli de parcă predau canto
C****, dac-o vrei, ștafeta-i la mine, deci hai ia-o.

T***, eu nu m-am trezit faimos peste noapte
M-am trezit într-o încăpere plină de cadavre
De rapperi, mc-i lăsați pe spate
Știi ce se zice despre o copertă și o carte
T***, label-ul tău să se ferească
Normal că nu vezi peisajul întreg în așa mică fereastră
Îți spun coboară de pe scenă când noaptea se lasă
C****, sunt personajul principal dintr-un film de groază
„Dar cui c***t îi pasă?
Te transformi în ce nu trebe, o știi da?”
Nu mai pot să mă privesc, te rog, sparge oglinda
Golesc sticla de otravă în fântâna tinereții
O să strig până turbez sau până crapă pereții
Îți injectez în vene o seringă plină de HIV
Îți torn pe gât o sticlă de Jack, ghici cine-i aici
Jason X, un Jack Spintecătoru modern
O să-nviu legende asta o jur solemn.

Chimie feat Dj Al*bu - Săgeți

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Președinții fac bani
Teancul până la tavan,
Teatru la tv, cam asta-i treaba
Țeapa ta e pleavă, o să capeți apă și cu țeava
Diavolul vine, îmi aduce leafa
Trupe care au plecat să lupte
sute ce vor să ajute niște vremuri crunte
Minti luminate și culte, pușcării să-nfunde
Cine să ne asculte, multe și mărunte, o piesă are 3 minute
Președinții fac bani
Senatorii fac bani
Avocații fac bani
Procurorii fac bani
Președinții fac bani
Senatorii fac bani
Avocații fac bani
Procurorii fac bani
Se pleacă de la zero
București e Roma antică, primarul Nero
Copii și prafuri albe ca un Dero
Familii prinse pe hero
Ca-n Statele Unite crack se vinde (?) în flăcări
Suntem în trafic, suntem în grafic
Nu mai clipi, lacrimi peste biblii, incredibil
Vrei să fii ca tati, tati a trecut prin stadii
Trebuie să curgă sânge-n atrii
Stau cu niște brute, fumează niște bate
Epoca de aur, geci de piele niște ––
Niște suflete adevărate în mașini tunate
Mesaje codificate pentru posteritate.
Președinții fac bani
Senatorii fac bani
Avocații fac bani
Procurorii fac bani
Președinții fac bani
Senatorii fac bani
Avocații fac bani
Procurorii fac bani.
Vor să nu ne pese, să ne desensibilizeze
La tv vezi numai buci și fese, copiii uită să se rușineze
Diavolul găsește modalități să se furișeze
Viața moartă, oameni în piață cu pancarde
Demonul râde, țara arde
Ghetouri dărâmate, vieți sfărâmate
Ofertă la suflete cumpărate, prețul e la jumătate.
Președinții fac bani
Senatorii fac bani
Avocații fac bani
Procurorii fac bani
Președinții fac bani
Senatorii fac bani
Avocații fac bani
Procurorii fac bani

C. C. & Shutz feat Pacientu' - Autopsie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Intro:
“Eu trebuie să avertizez, trebuie să curăț… Ăsta este rostul meu pe pământ, prin ceea ce fac, prin artă, prin discursul meu pe care mai apuc aici, pe ici pe acolo, să îl spun. Noi nu putem să fim într-o tabără din asta: săracii fără direcție, care mimează politica, mimează democrația zăpăcită… Nici ei nu mai știu… Ei știu, sunt foarte coerenți, dacă ați observat, și au program, România are un program clasat a furat, în șterpelit, în a absorbi fonduri europene… Acolo au program, au o coerență aproape de grupa sanguină.. Ei sunt extraordinari, sunt genetic programați în a fura… Deci noi trebuie să identificăm lucrul ăsta, pentru că mâine, și poate și astăzi în clasa politică sunt oameni… În securitatea statului poate să nu mai zic oameni, cum să zic eu, de o credință extraordinară, care încă nu pot să dea la o parte mecanismul acesta, inerțiile lui, demența lui… Pentru oamenii ăștia, care văd că sunt români… Ei trebuiesc recuperați! ”.
Shutz:
Trăiesc într-o poveste c-un decor monoton
Unde ai mei nu dau o flegmă pe ce este-n jurul lor
Și alți oameni rupți de foame, ce cad în stradă lați
Mă uit în jurul meu și văd o grămadă de frați
Resemnați cu gândul de: “Fie ce-o fi să fie! ”
România, o țară ce se scaldă în sărăcie
Prea multă sclavie
Și zic că încă trăim bine
Cât timp un gram de m*******a își permite aproape oricine!
Pușcăriile sunt pline
N-am scăpat de infractori
Pe unii dintre ei încă-i vedem la televizor…
La știri țin discursuri către popor
Incapabili de schimbare, nici nu încearcă, nici nu vor!
În timp ce mulți români ridică ochii către Creator,
Cu-o Biblie și-o cruce-n mâini, și cu gândul la topor…
Cartea Sfântă spune: “Nu dori răul semenilor”
Dar ăsta-i ochi pentru ochi, e omor pentru omor!.
Pacientu:
Îmi amintesc în poze de ea, așa cum o știam
Era frumoasă și bogată, și nimic nu ne cerea
Decât să o iubim, dar ne-am bătut joc de ea
Și acum s-a dus țara mea… România!
Avea multe probleme, probleme mari
Făcute toate, de oameni ce se credeau tari
Doar ca să o folosească.. Și ca să trec în revistă
Tot ce s-a întâmplat, trebuie să fac o listă!.
C. C:
Încep să enumăr câteva probleme când
Omul de rând
Se duce cât mai mult la fund
În față e prăpastia, ne strigă
Țara asta e la pământ, formă mitică
Lumea strigă,
Plânge cu flori la mormânt
Am pierdut ce aveam mai sfânt
Pe Pământ!
O trompetă funebra își cântă odorul
În timp ce noi, tăcuți, îi prezentăm onorul….
Pacientu:
Sunt aici, toți cei care o viață întreagă au vrut
S-o ducă tot mai sus în lume, am avut
Eroii noștrii sportivi, cercetători
Artiști sau oameni simpli, privind spre viitor.
Însă au fost mulți care n-au vrut să fie bine
Au vrut să le fie mai bine
Și-au văzut în mulțime
În loc de frați, doar o cireadă de boi
Și-au vrut să ne transforme în sclavi chiar aici, la noi….
C. C.:
Majoritatea nu știe ce înseamnă libertate
Certuri, bătăi, femei cu coaste sparte
Copii maltratați, oameni muritori de foame
“Oh no! ” = Imagini cu drame
Toate puse în drame…
Asta e realitatea!
Deschide cartea!
Hai să ajutăm dreptatea
Să dăm jos
Ce nu e țării de folos!
Nu încerca să mă avânți în loc primejdios…