Emily Dickinson - XXXIX
Când trandafirii nu mai înfloresc, dragă, / Și violetele sunt trecute, / Când aripile viespii … →
Când trandafirii nu mai înfloresc, dragă, / Și violetele sunt trecute, / Când aripile viespii … →
Aceasta-i vina mea: că n-am lăsat, / Cu gând ascuns, feciori în preajma porţii. / … →
Cum nu mă puteam opri să răsuflu, / Moartea, într-o noapte, / A oprit caleașca … →
Aici își îngropară bunicii mei copila, / În loc ferit de-arșița, de viscol și de … →
Se zbenguie și-ngheață / sub vântul șui, afară, / pietrișul de vioară. / Înghesuită ceață. … →
Îți sunt șopârla albă sau forma ta în ochii-mi / e doar o stinsă / … →
Ulcior de lut cu două toarte: / Viață una, alta moarte. / Un pas spre … →
Eu am ars în soba verde. / El a ars în soba neagră. / Focurile … →
Sângele cel mai specific, / sângele pe care tu / l-ai păstrat în timp ce … →
Schematizându-mă până la os, / m-am făcut un schelet frumos. / Ce-a fost carne, ce-a … →