Grigore Vieru – De Unde Ştii
De unde ştii, mamă,Cum arătai tânără,Când nu ţi-ai întipăritPe nici o poză chipul;Când nu te-ai uitatÎn oglindă nicicând;Când apaPeste care te aplecaiEra plină mereu de cămăşi;Când a zilei oglindăZăcea bucăţi la pământSub furtuna de focA războiului;Când pe ochii copiilor tăiScrumul secetei se aşternuse,Umbrele foamei;Când geamulLa care-aşteptaiEra, mamă, cernitDe jalea ochilor tăi,De singurătate.