de iulie

Când se-avântă asupra-i,Se face o tristă culoare de rozăFrumosul frunziș.Topește ravene, bea fluvii,Macină stânci, strălucește,E furia încăpățânată, e implacabilul,Vântură spațiul, orbește ținte,Este vara și de veacuriCu ochii săi care ardUmblă dezgolind pământului scheletul.