Cristos – Versuri.pro

Simion Felix Martian - Cristos Farul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Învolburată clocotește marea
Și bezna nopții te-a cuprins în larg,
Ești rătăcitul ce scrutează zarea
Urcând, plin de speranță, pe catarg.
În fața ta apare, parcă vie,
Lumina limpede a unui far,
Lumină care cheamă și îmbie
Și te așteaptă, parcă, la hotar.
Însă acel ce seamănă-ndoială,
Cu trucuri vechi, te-mpiedică să vezi:
„Nu-i nici un far în noaptea ca de smoală,
E doar iluzie. Cum poți să crezi?”.
„Viața ta e lupta de pe mare” –
Îți va mai spune el cu glas șoptit –
„Nu-i nici un țărm, nu e nici o chemare,
Decât chemarea-n lut de la sfârșit.”.
Nu-l asculta și nu-i da importanță,
Faru-i Cristos, nu-i vis, este real,
Alungă ucigașul de speranță
Și-ndreaptă, hotărât, barca spre mal.
Lumina Farului e tot mai vie,
Mai ia cu tine și alți rătăciți;
Privind spre Far, mergând spre veșnicie,
Intrați în portul celor mântuiți.

Simion Felix Martian - Amurgul Planetei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Parcă a-mbătrânit subit planeta
Cu chip ridat, încercănat, livid,
Ca un bolnav ce nu ţine dieta
Şi, sistematic refuzând tableta,
Ignoră diagnosticul perfid.
Nu-i vorba de-o migrenă trecătoare,
Cu care de-altfel s-a mai confruntat,
Ci de simptome îngrijorătoare
Când boala tinde spre cronicizare,
Spre un dezastru generalizat.
Cuprinsă de seismice frisoane,
Planeta, prin vulcanii ce o dor,
Transpiră lavă, cu fierbinţi broboane,
Şi zvârcolindu-se în uragane
Priveşte-ntrebător spre viitor.
Însă „prezent” e timpul de-ntâlnire
Al profeţiilor dinspre trecut
Ce, aducând lumină şi trezire,
Nu încetează să ne dea de ştire:
Pentru Pământ, sfârşitul a-nceput.
Dar pentru că obscurul guvernează
Pe un pământ confuz şi belicos
Vin voci de falşi profeţi, ce delirează,
Şi omenirea se îndepărtează
De singura salvare, de Cristos.
Căci chiar de-s semne înfiorătoare
Care privesc al vremilor apus,
Ele sunt totuşi îmbucurătoare
Pentru acei care cu nerăbdare
Aşteaptă întâlnirea cu Isus.
Este bolnav şi obosit Pământul
Iar asfinţitul lui e iminent
Cum prin profeţi a glăsuit Cuvântul,
Dar când spre cer ne va chema Preasfântul,
Noi îl vom părăsi, spunând: Prezent!

Miguel De Unamuno - Lui Nietzsche

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cristos n-ai fost şi-ai spus vorbe spurcate
de cel ce-a fost un simbol de iubire,
iar bietu-ţi suflet vrut-a nemurire
până ce-ai fost răpit de trista moarte.
I-ai spus inimii tale tulburate
că va renaşte, vrând c-o opintire
să ieşi din cripta morţii cu grăbire
şi ca Oedip ai vrut pe Sfinx a-l bate.
Simţind că trupul tău e-o închisoare
cântai ca un stăpân, dar o grimasă
aveai pe chip, ca leul în turbare.
şi te-ai luptat cu soarta tumultoasă
vrând să trăieşti pân’ la final sub soare
eliberat de mintea ce ne-apasă.

Giorgios Seferis - Primăvara După Cristos

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cu primăvara din nou
a îmbrăcat culori vii
și umblând ușor
cu primăvara din nou,
cu vara din nou
zâmbea.
Printre mugurii cruzi
sâni dezgoliți până la vene,
dincolo de noaptea uscată
dincolo de bătrânii albiți
care șușoteau întrebându-se
cum e mai bine: să predea
cheile ori să lege
frânghia și să se spânzure
să lase goale trupuri
unde sufletele nu rezistau
unde mintea nu ajungea
și genunchii se îmuiau.
Cu primii muguri
bătrânii și-au pierdut capul
și au predat toate:
nepoți și strănepoți
adâncile ogoare
și munții verzi
iubirea și avutul
mila și acoperișul
râurile și marea;
și-au plecat ca niște statui
lăsând după ei tăcerea
pe care nu spade o tăiară
pe care nu tropote o luară
nici strigătele celor necopți;
și-a venit marea singurătate,
și-a venit marea strâmtoare
odată cu primăvara;
s-a instalat și s-a întins
ca promoroaca dimineții
și prinsă de înaltele crengi
a lunecat printre arbori
și sufletul ni l-a-nfășurat.
Dar ea a surâs
îmbrăcată în vii culori
ca un migdal înflorit
printre flăcări galbene
și umblând cu un pas ușor
deschidea ferestre
în cerul ce se bucura
fără noi nenorociții.
Și-am văzut sânu-i dezgolit
mijlocul ei și genunchii
ieșind cum din chinuri iese
spre a merge la ceruri
martirul neatins,
mai presus de murmurele confuze
ale gloatei din arenă,
mai presus de grimasă neagră
și de ceafa asudând
a călăului înfuriat
că oricât lovește e-n zadar.
Tăcerea a devenit un lac,
strâmtoarea a devenit un lac
neatins și lipsit de zgârieturi.

Panait Cerna - Trei Zburătoare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Din larg apus, trei zburătoare
S-au îndreptat înspre Calvar,
S-aducă laudă şi dar
Durerii celei roditoare.
Dar cea dintâi veni-n zadar.
Zbura aproape de pământ:
Îşi căuta ceva de hrană,
Şi n-avea vreme, nici avânt,
Să urce până-n vârful sfânt, ─
La omul fără de prihană.
Iar când s-a şters de tot din zbor,
Veni o ciocârlie-n oră
Gând Crist cerea un ajutor ─
Când duhul morţii da fior
În sufletele tuturora.
Urcă-n văzduh, ca pe o scară,
Şi smulse cântec din tărie.
Un imn de blândă primăvară
Îi alină durerea vie:
Îi ajută lui Crist să moară.
E pace, ca-n străvechi altare ─
Duiosul, sfântul cântăreţ
Căzu din slăvi ameţitoare; ─
Şi iată vulturul măreţ,
Scăldat în cald apus de soare.
Porni din culmi, ca o furtună;
Dar şi-a-nfrânat avântul, jos,
Tăind cerc larg şi maiestos ─
Făcând din zborul său cunună
Deasupra crucii lui Cristos.

Petru Abrudean - De Înviere

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

De Înviere.
De Învierea lui Cristos
În fața Sfintelor altare
Ne punem cu genunchii jos,
Cu flori în mâini și lumânare.
Să te mărim cu chip smerit,
Prea bunule și ceresc Tată,
Ce pentru noi tu ai murit
Și-alta lume ce ne-așteaptă.
Să prăznuim Învierea Sa
În casa Lui ne-am adunat
Cu toți creștinii, prin urale
Zicând: Cristos A Înviat!.
El să ne binecuvânteze
Până dincolo de mormânt,
Când iarăși o să serbeze
Venirea Domnului cel Sfânt.

Walt Whitman - Temeiul Oricărei Metafizici

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Și-acuma, domnii mei,
Să vă spun un cuvânt de păstrat în memorie și suflet,
Drept temei și în același timp final oricărei metafizici.
(Așa vorbi bătrânul profesor studenților,
La închiderea mult cercetatului său curs).
După ce-am studiat și vremea nouă și antică, sistemele grecești ca și cele germane,
După ce-am studiat și lămurit pe Kant, pe Fichte și pe Schelling și pe Hegel,
Am lămurit doctrina lui Platon, apoi pe Socrate mai mare decât Platon,
Și am cercetat și lămurit și pe cei mai mari decât Socrate, am studiat îndelung pe Cristos divinul,
Privesc acuma îndărăt toate sistemele acestea grece și germane,
Privesc toate filozofiile, bisericile ca și dogmele creștine.
Dar limpede nu văd decât în Socrate și în Cristos divinul:
Iubirea-adâncă a omului de semeni, atracția prietenului de prieten,
Femeii de bărbatul ei, copiilor către părinți,
Orașului de alt oraș, și țărilor de țări.

Bbso - Doar Cristos, Speranța Mea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Cât de departe eram de Tine
Un munte ce nu-l puteam urca.
În disperare priveam spre ceruri
Numele Tău l-am chemat.
În întuneric, iubirea-Ți mare
A spulberat păcatul greu.
Murind pe cruce, a scris sfârșitul
Doar Cristos, Speranța mea.
Cine-ar putea să-I cuprindă mila,
Și bogăția Harului Său
A slavei Rege, gloria a lăsat-o
Să ia păcatul meu și-al tău.
Crucea proclamă iertarea noastră
El ne-a ales să fim ai Săi.
Mântuitorul al Tău pe veci sunt
Doar Cristos, Speranța mea.

Refren:
Aleluia! Isus m-a eliberat!
Aleluia! Moartea nu a triumfat!
Lanțurile au căzut, m-a iertat de-al meu trecut
Doar Cristos, Speranța mea.
Aleluia! Isus m-a eliberat!
Aleluia! Moartea nu a triumfat!
Lanțurile au căzut, m-a iertat de-al meu trecut
Doar Cristos, Speranța mea.

În dimineața promisiunii,
Când din mormânt El a înviat!
Leul din Iuda a-nvins păcatul
Prin moartea Sa ne-a răscumpărat.
În dimineața promisiunii,
Când din mormânt El a înviat!
Leul din Iuda a-nvins păcatul
Prin moartea Sa ne-a răscumpărat!
Isus, Tu m-ai eliberat!

Born Again - Pentru Mine

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

De mic copil el gândea
că e mult mai bine să trăiești așa,
cu bucurie din tot ce ai,
lumină și sare și un colț de rai.
Ooh, și-un mare adevăr grăia,
ooh, pe când el încă nu știa
că într-o zi se va-ntâmpla
exact așa cum ne spunea.
El ne spunea:
„Căci pentru mine a trăi este Cristos,
iar a muri e un câștig,
și viața ce-o trăiesc acum în trup
o trăiesc crezând în Cel ce M-a iubit.”
De-acum bărbat el a devenit
și ce spunea s-a împlinit,
septembrie, când a sosit,
s-a întâlnit cu Cel iubit.
Ooh, și nu știa că voi cânta
ooh, vreodată-n amintirea ta,
cu mine-ai fost prieten bun,
de-acum e rândul meu s-o spun:
„Pentru Leo a trăi era Cristos,
iar a muri a fost câștig,
și viața ce-a trăit-o printre noi
vorbește astăzi pentru voi.”
„Căci pentru mine A TRĂI este CRISTOS,
iar A MURI e UN CÂȘTIG,
și viața ce-o trăiesc acum în trup
o trăiesc crezând în CEL ce M-A IUBIT!”
„Căci pentru mine A TRĂI este CRISTOS,
iar A MURI e UN CÂȘTIG,
și viața ce-o trăiesc acum în trup
o trăiesc crezând în CEL ce M-A IUBIT!”