Emil Botta – Craiul Amurg
Craiul Amurg, ucigașul macilor,a scăldat câmpia într-o baie de sânge.L-am văzut cum ștergea spadape copacii care se porniră a plânge.Păsările din cuibul incendiaterau aripi din diamant și cărbune.Și aruncau, săgeți, către ceruripriviri săgetătoare nebune.Singur în rădvanul negru trecem,și cum galopa năzdrăvanul murg!Pe aleile pavate cu umbră, printre răcori,suiam spre castelul Craiului Amurg.