cotidian – Versuri.pro

Christian W Schenk - Cotidiana

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Păsările vorbesc o altă limbă.
Nu face nimic,
ne-am obișnuit cu astfel de absurdități.
Pe trotuarul de vis-a-vis
stă o femeie blondă
ce-mi face semne disperate
cu umbrela,
(deci plouă),
n-o înțeleg,
dar n-are a face,
m-am obișnuit cu astfel de absurdități.
Muza, din spate, îmi dă brânci.
O mașină frânează o melodie bizară.
De după parbriz mă-njură un clandestin
arătându-mi dinții galbeni de nicotină
promițându-mi cu pumnii ceva.
Vine îngrijorat un poet spre mine:
– Ai văzut-o?
– Da, am văzut-o.
– Și?
– Era să mă calce o mașină!.
Cu astfel de absurdități nu m-am obișnuit încă.

Costel Zăgan - Ps

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Azi dimineață toaleta era înfundată Și
folosind un baston de lemn să scormonesc
prin toate rețetele de dulceață de
căpșuni (momentan hârtia noastră igienică)
și vreo câteva kilograme de rahat
ca să degajeze vasul Mai târziu dragă
Kitty bastonul a fost gazat
Costel Zăgan, CONTRAJURNALUL ANNEI FRANK

Ovidiu Mihailescu - O Zi Obișnuită

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Dimineața mă scol și mă duc la servici,
Tot orașul se umple de oameni grăbiți.
E înghesuială mare-n autobuz,
Prin geamuri se vede viitorul confuz.
Am ajuns la poartă, portarul nu mă știe,
Desenează cercuri roșii pe hârtie
Și-l cheamă Ilie.
Te apuci de treabă sau doar te prefaci?
Unul doarme-ntr-un colț, altul muncește-n draci.
Angajații toți fac politică-n cor,
Prin birouri se beau cafele de zor.
Doar o secretară vorbește la telefon,
Vrea să se mărite și ia lecții de ocarină și saxofon
Și arată beton.
Te mai cerți cu unul, mai citești un ziar,
Când s-au dus opt ore, nici nu ai habar.
Toată lumea se grăbește, toată lumea dă zor,
Să prindă o mașină mai fără omor.
Însă pân-acolo traficul e blocat,
În troleu sau în mașină toți se pun pe-njurat
gropile din asfalt!
Am ajuns acasă tare transpirat,
Nevastă-mea zice că n-arat a bărbat.
Ne-așezăm la masă, mâncăm și vorbim,
Ce-a fost nou la servici, ce bancuri mai știm.
A venit și seara, te așezi la televizor,
Iarăși știri cu morți, mult promo și manele color
La televizor.
Noaptea ne-așezăm liniștiți în pat,
A mai trecut o zi, ce bine ne-am distrat!
Prin pereții subțiri la vecini auzim,
Ascultăm liniștiți până adormim.
Școală, iubito, și te rog a-mi spune,
Ai pus tu ceasul să sune?

Virgil Carianopol - Cotidian

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Mă-ntrebi ce fac în stropul meu de viață?
Mă scol la ora mea de dimineață,
Le dau la flori și ierburilor toate
Să bea argintul apei nestemate.
Vorbesc cu pomii care-mi fac din cap,
Că n-am putut de nici un vânt să-i scap
Și când se scoală-ai mei sunt îmbrăcat
Și stau de mult cu celălalt, la sfat.
Cam pe la nouă-mi place când e soare
Să scot afară strămoșii din covoare,
Să șterg prin casă timpul de pe unde
De nu știu cine, vine și s-ascunde.
La prânz, cu-ai mei – cu viața-n altă haină,
M-așez dorit la masă, ca la taină.
Împart, șoptesc și drept binecuvânt
Belșugu-acestui strămoșesc pământ.
La ora trei, căutător de tihnă,
Mă trag și eu în casă spre odihnă.
Închid cu cheia ușa, ca de hoți –
Și mor o oră, două, pentru toți.
Către amurg, fac tainic alt popas:
Cobor adânc în cât mi-a mai rămas,
Mă-nchid în gânduri și pornesc în sus,
Să mă-ntâlnesc cu cei care s-au dus.
Când alții dorm, sau beau, fără habar,
Eu sap în mine și arunc afară
Cu amintiri și oase vechi de gând,
Pe care anii le-au albit trecând.
Cam pe la unu noaptea, obosit,
Când toți ai mei sunt lut înmărmurit –
Îmbrac și eu cămașa mea cu flori
Și plec ca toți din lume, până-n zori.

Bebbe - Cotidian

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Refren:
Ține fruntea sus, nu te lăsa bătut
Lasă totu-n trecut
Nu e bine, nu se poate
Te rog, mergi mai departe.

1.
Văd copii cerșind să aibă de mâncare
Văd o lume pierdută în respectul ce nu-l are
Căci nu copiii sunt de vină, dar nici sistemul
Sunt părinții, mai exact, dintre ei doar unul
Suntem neîndreptățiți, dar mai mult vor fi ei
Că Moș Crăciun nu există decât pentru acei ce au prea mult
Dar nu dau mai departe
Că pentru ei asta înseamnă deplină libertate
Văd femei pe stradă de bărbați, copii bătuți
Și deși mulți privesc, nu e nimeni să le-asculte
Văd familii destrămate, copii fără viitor
Chiar și familii îndoliate după copiii lor
Greseli sunt și vor fi sute, că se știe că
Nu e nimeni pe lume să ne-nvețe cum să fie, dar,
Eu știu atâta lucru, că suntem infantili
Pân’ la capăt vom rămâne niște lași incurabili.

Refren:
Ține fruntea sus, nu te lăsa bătut
Lasă totu-n trecut
Nu e bine, nu se poate
Te rog, mergi mai departe.

2.
Văd copile abandonate pe străzile murdare
Rupte de afecțiune, case și de mame
Văd posibilități moarte într-o țară de c***t
Unde banul rulează filmul mai sus detaliat
Văd bătrâni adăpostindu-se-n zadar de vremea rece
După o trudă de viață, menită doar să-i sece
Copiii lor deja sunt mari, dar fără suflete
Căci altfel aleile de ei n-ar mai fi bătute
Văd cerul ce-ți atinge sufletul și ție
Că nu cred că îți mai pasă sau poate cine știe
Văd oameni în costume cu merțane și inele
Trecând nepăsători, ignorând strigătele
Nu spune că nu te privește, că nu-i bine
Toți vrem o țară perfectă, asta depinde și de tine
Toți vrem să fim cât mai sus, da’ ne-mpiedicăm de prag
Pragul vieții, dragul meu, nu necesită răgaz.

Refren:
Ține fruntea sus, nu te lăsa bătut
Lasă totu-n trecut
Nu e bine, nu se poate
Te rog, mergi mai departe.

3.
Văd oameni înecându-se-n alcool legat de gol
Merg șerpuiți pe-o stradă, pierduți în lumea lor
Mii de probleme ce-i apasă, sunt lipsiți de atenție
Un simplu sprijin de-ajutor aruncat fără intenție
Văd fețe drăguțe, merită să-ți fure mințile
Obligate de circumstanțe să-ți facă plăcerile
Văd puștani înecați în h*****, *****e
Când n-o trag pe nas, se știe că bagă-n venă
Privind în jurul meu mă întreb când se va opri
Atâția oameni, atâtea chipuri doar într-o singură zi
Atâtea suferințe, atâtea agonii, vieți distruse
Suflete pierdute ce pe veci vor fi supuse
Căci viața-ți aparține până te supune ea pe tine
Gândește-te de 10 ori înainte să spui că va fi bine
Și un ultim lucru ce-l mai văd apoi ochii se-nchid
Văd că nu faci nimic, deci degeaba-am tot vorbit.

Refren:
Ține fruntea sus, nu te lăsa bătut
Lasă totu-n trecut
Nu e bine, nu se poate
Te rog, mergi mai departe.