corneliu boghean

Corneliu Boghean – Străinul

de

De departe abia zărit,Cu visul de durere..Cu auzul amorțit,În locul unde piere..Peste deal, răsare lunaȘi cu cerul înstelat –Stele mii, una și una,Strălucesc ne-încetat.Un străin, pribeag în lume,Cu ochi mari, părul bogat –Cercetând, nimic nu spune,Privind cerul înstelat.Doar când capul și-l apleacă,Un fior, vrea să-l cuprindă..Se ridică, iar el pleacă –Peste iazul de oglindă.Stă în … Citește mai mult

Corneliu Boghean – Inspirația

de

Suspinând în vechiul parc,Cu privirea ei divină –Se coboară jos pe tină,Lăcrimând ca o felină,Cu ochi umezi, care zac.S-a desprins din bolta albastrăÎncântată melodie,Scris în vers, în poezie –Într-a nopții feerieCu veșmântul ei de lastră.Noaptea-n bolta cea seninăCe se țese mult, cu farmec –Legănându-se pe pardecStrălucește singuratecReflectând a ei lumină.O idee prinsă-n vânt,Plină de informație,Cu … Citește mai mult