Charles Baudelaire – Corespondențe

Natura e un templu cu vii coloane careScot uneori cuvinte confuze, ne-nțelese;Prin codri de simboluri petrece omu-adeseȘi toate-i adresează priviri familiare.Ca niște lungi ecouri ce se unesc profundÎntr-o misterioasă, adâncă unitate,Întinsă ca lumina, ca nesfârșita noapte,Parfum, culoare, sunet de-a pururi își răspund.Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii,Ca tonuri dulci de flaut, ca niște verzi … Citește mai mult

Eugenio Montale – Corespondențe

Acum că-n fundal un mirajde aburi tresare, se pierde,vestește altceva, printre copaci, cu toacaghionoaia cea verde.Mâna care ajunge în desișși străpunge țesutulinimii cu vârful ierbii uscatee-aceeași care coace coșmarele de aurîn oglindirea bălțilorcând al lui Bassareus car sonoraduce vaiete nebune de berbecipe peticile arse de pe dealuri.Te-ntorci și tu, păstoriță ce eștifără de turme, și … Citește mai mult

Iannis Ritsos – Corespondențe

Stelele, tulburi în havuz,havuzul în mijlocul curții vechica o oglindă-ntr-o odaie încuiată.În jurul havuzului, stau porumbei,pe marginea lunii, glastre văruite,în jurul rănii noastre – cântecele noastre.Iannis Ritsos – Cele mai frumoase poezii

Benjamin Fondane – Corespondențe

Eu sunt ca un sălbatec, prăpăstios castel,Din care cavalerul e dus în cruciadă.Se năruie clădirea și stâlpii stau să cadă,Și-au prins rugină roibă lăcățile de-oțel.Ah, surlele sonore din zilele de pradă!.S-a ros desenul sumbru pe vechi tapițeriiȘi-au devenit postume chitarele truvere.Prin bolți, ruina-și cântă fatalul „miserere”.Și nu mai ies la geamuri virginele zglobii.Ah, nopțile nebune … Citește mai mult