Emil Brumaru – Clipa Cea Lentă
Fără-ndemn intrăm în toamnăCântecului plin de frică.Nici o aripă de îngerAerul nu-l mai despică.Mâna spre pământ se lasă,Pipăie-ntre ierburi ranaLarg deschisă. De sub pietreȘerpi clociți prelingu-și zeama.Ce-o sorbim c-o poftă vechePână mintea ni se strică.Fără rost intrăm în toamnăSufletului plin de frică.