City – Versuri.pro

Jorge Luis Borges - Buenos Aires II

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Orașul e interminabil plan
De nesfârșite umilințe și-nfrângeri.
De-aici văzut-am, asfințit, cum sângeri
Și-n colțul ăsta am așteptat în van.
Aici, incertul ieri și azi distinctul
Mi-au oferit destine fără număr
De oameni printre care mă prenumăr,
Iar pașii mei urzit-au labirintul.
Aci-nserarea cenușie adăsta
Râvnitul rod promis de auroră,
Și umbra mea aici se pierde, soră
Cu cea din urmă umbră lină, vastă.
Nu dragostea, ci soarele unesc.
De-aceea atât de mult Îl îndrăgesc.

Ilarie Voronca - Oval

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Strâns saltimbanc, fiecare genunchi un clavir,
Plop trecut ca o zi prin calendar
Ținutul are un singur ochi lângă trotuar
Ca jurnale vitrinele s-au deschis în cartier.
Acesta e gândul instalat aerian,
Vocale prin trup ca prepelițe înaintând,
Pupila ca o panoplie alunecând,
Cerul pântec de capră maximum un an.
Pneumatic orașul cu cicatrice în surâs,
Cât de brusc cerul osificat în saltar,
Tapetat peisaj, ultimul amurg în dicționar,
Prin coridoarele veacului glasul tău sacâs.
Stelele scârțâie ca ușile la interval,
Și vibrează foileton acest concert urban,
În coaste inima ca un gang subteran
Pomii îți dăruie cărți poștale automnal.

Agatha Bacovia - Balada Cetății București

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

S-a-nveșmântat în haine albe
Cetatea negrelor
Păcate.
Suavii fulgi
De hermelină
Pudrează turnuri
Și palate.
Acolo, crima
Și desfrâul,
În aur, minciuna
Și-ascunde,
Acolo, jalea
Din colibe
Nu „deranjează”,
Nici pătrunde.
Pe mândre turnuri
Crenelate,
Se-aștern dantelele
De gheață,
Ca un surâs
Depus de iarna
Pe veci
Paradoxală.
Viața
Din purpură
Și echipagii,
Desfrâul triumfând,
Sfidează,
Pe când de foame
Și de geruri,
Nefericiți
Agonizează.
—
Cetate cu păcate
Negre,
De-a pururi
Fără de dreptate!
Veștmântul alb
E-o ironie
Pe fruntea-ți
Neagră de păcate.
Fermecătoarea
Hermelină,
În care te-nveșmânți,
Cetate,
Accentuează
Tot mai straniu
Năframa
Negrelor păcate.

Bosquito - București

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Hei, bună dimineața ție, colos din fier și din betoane,
Hei, scoală-te și mai îngroapă un mister pe sub cotloane.
Ia-l și ascunde-l pe sub străzi de bitum
Sau sub o terasă prin Lipscani
Ia-l și arde-l într-o piață murdară
Să nu-l afle nimeni o mie de ani.
Să nu spui, să nu spui ce-am făcut aseară
Nu cumva, nu cumva să mă dai de gol
Te implor, te implor pentru-a mia oară
Să nu spui, să nu spui ce-am făcut aseară!
Hei, fiecare sfânt are un trecut așa cum are
Orice păcătos un viitor și un loc sub soare
Eu de aseară țin o taină-n suflet
Ce nu m-a lăsat să dorm deloc
Azi e-o nouă zi, e-o nouă șansă
Dă-mi și mie-odată un strop de noroc.
Să nu spui, să nu spui ce-am făcut aseară
Nu cumva, nu cumva să mă dai de gol
Te implor, te implor pentru-a mia oară
Să nu spui, să nu spui ce-am făcut aseară!
C-o să mă caute printre blocuri și-o să mă caute (prin parcuri) pe alei
Și-o să mă caute prin paturi pe la fostele femei
O să-mi sune toți prietenii să-i ia la întrebări
Și-o să bată palmă cu palmă cele patru zări
Așa că nu mă da de gol, fii prudent
Că te cunosc și mă cunoști și știi c-a fost un accident
Privește bine la fiii tăi: bătrâni și tineret
Și arată-mi tu pe unu’ singur care n-are vreun secret.
Să nu spui, să nu spui ce-am făcut aseară
Nu cumva, nu cumva să mă dai de gol
Te implor, te implor pentru-a mia oară
Să nu spui, să nu spui ce-am făcut aseară!