ciobite

Lasă-mi lanțurile ruginite,ale Destinului,de care-mi este legată,Cumpăna Viitorului,pe care o trag cu tărie,în adâncurile Fântânii Sufletului meu,pentru a scoate Apa Vieții,unor Sentimente,pe care să ți le dăruiesc ție, Iubire,chiar dacă nu am alte căni,în care să ți le torn,decât tot cele vechi și ciobite,ale Privirilor,pe care împreună,le-am numit cândva,Căni de Pustiu,atunci când credeam,că Fericirea poate … Citește mai mult