Daniel Vişan-Dimitriu – Chipul
Privesc prin ploaia toamnei și nu vădnici stropi, nici ramuri ude sau cevasă mă atragă, să nu pot vedea,gravat pe-un gând, un chip ce-l tot revăd.E-o noapte înstelată și privesc,ascuns în umbra clipelor pustii,spre bolta-n care, printre stele mii,e luna cu profilul ce-l iubesc.E peste tot în jurul meu. Decidcă ochii sunt de vină. Îi … Citește mai mult