Charles Baudelaire

Charles Baudelaire – Charles Baudelaire

de

Iubita era goală și, ca pe plac a-mi fi,Avea pe dânsa numai sonorele-i podoabeCare-o făceau de nurii ei toți a se trufiCa-n zilele lor bune-ale maurilor roabe.Când ea, dansând, stârnește un clinchetit sprințar,O lume sclipitoare: metal și piatră finăMă-ncântă, fiindu-mi scumpe acele lucruri doarUnde lumina-n voie cu sunetul se-mbină.Acum era culcată, cerându-mi dezmierdări,Și-i surâdea alene, … Citește mai mult

Charles Baudelaire – Frumusețea [La Beaute]

de

Muritori, sunt frumoasă! un vis împietrit,Sânul meu, unde toți au jelit cu regretE făcut să inspire un amor de poetCa materia, mut și etern, infinit.Eu tronez în azur ca un sfinx nepătrunsUnesc inima pură cu a lebedei nea;Și urăsc tot ce linii din loc va mișca,Niciodată n-am râs, niciodată n-am plâns.Iar poeții, văzând cum mă-ngâmf … Citește mai mult