cersetorie – Versuri.pro

Dani Mocanu - Cersetorie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ediție limitată m-a făcut mama
Mulți dintre voi nu valorați nici cât urina mea
Eu am oameni de temut nu sunt dobitoc
Nu pot să mă fac de râs ca voi pe TikTok.
Eu nu mă pot înjosi să fac cerșetorie
Îmi pare rău dar sunt altă categorie
Mai aveți puțin vă puneți și nevestele
Să se dezbrace pentru câteva avioane.

Refren:
Să vă dau cu jet pe față
Ca să mă vedeți în ceață
M-am ferit eu de grenade
Nu mi-e frică de petarde. X2

Un șmecher calificat nu sta pe telefoane
Nu se înjosește nici dacă ar muri de foame
Nu-mi asociez numele cu așa ceva
Cu pleava societății din România.
O sun pe Andreea Esca să vă dea la știri
Că mai nou și băieții cerșesc trandafiri
V-ați lăcit de tot ați întrecut orice măsură
Și ca tot vine vorba să vă iau tap tapu-n p***a.

Refren:
Să vă dau cu jet pe față
Ca să mă vedeți în ceață
M-am ferit eu de grenade
Nu mi-e frică de petarde. X2

Serghei Esenin - Cerșetoarea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

O fetiță mică plânge sub fereastră la conac,
Ca argintul sună-ntr-însul râsul vesel și buimac.
Plânge-ncet fetița prinsă de al toamnei frig de-amurg.
Cu mânuța degerată șterge lacrimi care-i curg.
Lăcrimând ea cere pâine, o fărâmă, cât de cât.
De obidă și de zbucium glasul i se stinge-n gât;
E înăbușit de larma celor ce pe chef pun preț,
Și micuța stă și plânge sub râs vesel și-ndrăzneț.

Menelaos Ludemis - Să Nu Cerșești

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Uscată era pâinea ta veșnic,
Mama mea, Elada,
Uscat a fost și sânul tău
Un cuib sărăcăcios
Unde se adăpostea durerea noastră.
Amar a fost și surâsul tău
Mamă Elada.
Jale îți era cântecul
Și casa ta permanentă –
Cimitirul.
Uscată era mereu pâinea ta
Mamă Elada.
O înmuiam în izvoarele noastre,
Dar năvăleau lacrimi.
O înmuiam în râurile tale.
Dar picura sânge.
Mamă. Ți-a fost scris
Până și pâinea
S-o cerșești.
Până și apa.
Dar Libertatea ta, mamă,
Să n-o cerșești NICIODATĂ!.
Versiune românească de Menelaos Ludemis

Colinde - Dați-Ne Ceva…

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dar mai dați-ne ceva.
Dați-ne șoldul porcului,
Din fundul podului.
Dați-ne o bucată de slănină,
De aici până la fântână..
Dați-ne, ce ne-ți da,
Că de noi nu veți scăpa.
Dați-ne măcar parale,
Că luam ușa în spinare.
Dați-ne un sac de prune uscate,
Să le azvârlim în aste guri căscate,
Și vreo câteva poame,
Să le dăm la aste cucoane
Că sunt moarte de foame.
Și vreo câțiva căței de usturoi
Să le dăm la ai ciocoi
Fiindcă au poftit pe la noi..

Denisa - Fără Bani Eu Aș Cerși

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

V. 1: De mi-ar zice Dumnezeu în viață să aleg,
Între bani și dragoste și anii ce trec,
Aș alege doar dragostea ta!
Și m-aș lipsi de orice mi-ar da!
Ref: Fără bani eu aș cerși,
Și tot aș putea trăi,
Dar fără dragostea ta,
Nu mi-aș găsi liniștea!
V. 2: Dacă Dumnezeu mi-ar da o dorință în viață,
Mi-aș dorii dragostea ta, de-altceva nu-mi pasă.
Fără bani și avere aș trăi,
Fără tine nici măcar o zi!
Ref: Fără bani eu aș cerși,
Și tot aș putea trăi,
Dar fără dragostea ta,
Nu mi-aș găsi liniștea!
V. 3: De mi-ar zice Dumnezeu în viață să aleg,
Între bani și dragoste și anii ce trec,
Aș alege doar dragostea ta!
Și m-aș lipsi de orice mi-ar da!
Fără bani și avere aș trăi,
Fără tine nici măcar o zi!
Ref: Fără bani eu aș cerși,
Și tot aș putea trăi,
Dar fără dragostea ta,
Nu mi-aș găsi liniștea!

Rasculatii - Chiar Dacă Ai Carte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

R: Chiar dacă ai carte,
În România nu ai parte.
Sunt oameni culți, mult prea mulți
Care umblă desculți.

S1: În România dacă-nveți
În viață n-ai să reușești,
Pe stradă văd un cerșetor,
Și știu că n-are viitor.

Mă uit în jurul meu
Sărăcie e la greu
Grea e viața de român
Sărac am fost, sărac rămân!

S2: Nimeni nu te angajează
Dacă-ai peste 35 de ani
Pe-o fată-o racolează
O scoate la produs de bani
Îi pune p***a la vânzare
Săraca n-are scăpare!

Manancă capu-la pește
Manancă pan’ ce reușește
Sunt mulți incultii cu noroc
Ce nu mai stau de mult la bloc
Sunt mulți cu casa pe stradă
Cersesc bani ca să trăiască

Un singur lucru te-ntreb, Doamne
Oare așa ai vrut să fie?
Oare-ai vrut un om cu carte,
Să cerșească cât o mie?

Rasculatii - Copilul Bătrân

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

R: E copilul bătrân, e copilul sărac
E cel care a învățat, tot ce era de-nvățat
E cel ce are lecția vieții, lecția unui roman
E vorba de-un om sărac, de copilul bătrân.

S1: S-a născut în București, într-o mare sărăcie
Cum a supraviețuit, numai mama lui știe
A trecut an după an, s-a făcut mare golan
La 14 ani, grija lui e cum să scoată un ban
În fiecare zi din viață, e trimis la cerșit
E bătut rău acasă dacă nu scoate profit.
De școală de mult a uitat, doar 4 clase a învățat
Strada-i meseria lui, e viața sa, e viața lui.

S2: Ta-su-i un mare bețiv, e alcoolist, e amețit,
Masa e ca-un frigider, toți își bagă carnea-n el.
Și câteodată îl vezi pe ta-su ținând în mână un cuțit:
„-Fa, eu te omor, pe lumea-alaltă te trimit! „
Așa e n-are ce face, chiar de nu vrea, de nu-i place.
Asta este realitatea, nu e băiat de bani gata,
E adevărul la sărăcie, adevărul la români.
Ati ascultat povestea de viață, a copilului bătrân.

Ryōkan Taigu - Ieșind Să Cerșesc

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ieșind să cerșesc / orezul pentru azi / pe câmpul înverzit / am cules violete. ... →

Ganea Marius - Timpuri de București 2

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

1
Totul s-a schimbat, nimic din ce știam nu era
Adevarat, acum trebuie să cerșești ca să poți să crești aici în București.
Fată la 15 ani pe vene se crestează.
2
Băiat la 16 ani pe la colțuri fumează
Bătrâni din salvare mor pe paturi de spitale.. Foarte tare
Și când te gândești că nu poți decât să stai să privești cum aici în București totul depinde de cum vorbești
Și cu cine crești că doare tare crede-mă frățioare când îți vezi prietenul că
te face la buzunare..
3
Căci suntem într-un oraș în care Lanțu’l și Briceagul sunt Baza la Fiecare.
Dacă stai să o iei cu vorba bună s-ar putea foarte simplu să rămâi fără o mână..
Căci în București banul e la putere în timp ce tu cheltuiești prin cluburi lovele
altu moare de foame pe străzile mele..
Dar hai să vorbim și despre ei
Despre cei care nu au banii nici măcar de idei
Despre cei care nu au bani nici de o pâine pentru mâine.
R:
Timpuri de București trebuie să cerșești să poți să trăiești
Timpuri de București în fiecare zi înveți și crești.
Timpuri de București trebuie să cerșești să poți să trăiești
Timpuri de București în fiecare zi înveți și crești
4
Femeie bătrână fără bani și cu boala pentru 4 milioane spală pe jos pardoseala
Un Bătrân fără anii de școală cerșește prin 41 de foame să nu moară
Stai în mașină și te uiți la ei
Hm.. Omule n-ai tu idei ce ar face acești oameni
Pentru 1 milion de lei.
R:
Timpuri de București trebuie să cerșești să poți să trăiești
Timpuri de București în fiecare zi înveți și crești.
Timpuri de București trebuie să cerșești să poți să trăiești
Timpuri de București în fiecare zi înveți și crești
Ehee. București. De-astea ne ești.
Pe fiecare zi înveți să trăiești..

Emile Verhaeren - Cerșetorii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

În zilele când iarna-ngheață
Grădini și burguri, când, prea pline,
Mizeriile citadine
Ies în câmpia fără viață,
Ieșiți din minți par cerșetorii.
Sfârșiți de noapte îi prind zorii
În fundăturile de drum,
Cu pâinea înmuiată-n ploaie
Și șapca înnegrită-n fum;
Boltitul spate li se-ndoaie
Și plictisiți pornesc la drum.
Înspre amiază-și fac siesta
În șanț pe-a frunzelor covoară,
Și-așa-s sătui de traiu-acesta,
De mâna-ntinsă ca să ceară,
Că seara-n solitare case
Trec pragul ca jefuitorii
Și-apar în zdrențe luminoase,
Când ușa-și scârțâie fiorii.
Ieșiți din minți par cerșetorii.
Ei se tot duc prin aspra fire
Și prin sterilul peisaj
Ce se răsfrânge în privire,
Că și în triștii lor obraji.
Îi chinuiește drumeția
Și cum își plimbă zdrențăria
În miez de vară-înspăimântă
În ramuri pasărea ce cântă..
Iar azi, când răzvrătit pe viată,
Decembre, crudul zbir al sorții
Străbate lutul și îngheață
În țintirime
Morții,
La portă trista calicime
Înșiră ceata-i cu asprime,
La rând, posomorâtă, dreapă,
Ca un șireag de cruci ce-așteaptă.
Ieșiți din minți par cerșetorii.
Cu spatele ce li se-ndoaie,
Cu șapca înnegrită-n fum,
Ei fac de strajă-n vânt și ploaie
Pe la răscrucile de drum.
Iar mersul monoton îi stoarce,
Când pasul pleacă și se-ntoarce,
Neobosit, din zări în zări,
Bătând aceleași vechi cărări.
Ei umblă strâmbi, neputincioși,
Împovărați, de cârje roși,
Iar cârjele pornite-n tropot
Bat al mizeriilor clopot,
Ce sună noaptea pe pământ.
Stigmatizații îndurării
Și-ai milei cerșetorii sunt.
Îi ard fiorii ruinării,
Ce, strecurându-se în trup,
De suflet dând, din suflet rup.
Când bate-n fine ceasul lor
Și, hămesiți, în sete, mor,
Și-ntr-un adânc de groapă,
Cum cade înserarea,
O mână îi îngroapă-
Disperarea,
În care mii de veacuri, pe ea trecând, au scris,
S-aprinde și lucește în ochiul lor deschis.
Iar cei ce-n grabă se opresc,
După ce munca-și isprăvesc
Și îi aruncă-n gropnița adâncă,
Se tem să vadă fața care
O veșnică amenințare
Mai ține sub pleoapă, încă.