cer instelat

Costel Zăgan – Pe Kant

de

Deasupra-i cerul înstelatȘi legea morală-i în mineÎnseamnă să fii bărbatDar să faci ce se cuvine.Cu legea morală din tineCu cerul senin în sufletSă nu te faci de rușineCristalul n-o fi putred.Cu cerul senin în sufletÎnseamnă să fii bărbatCaracterul dacă-i șubredDeasupra-i cerul înstelat.Și legea morală-i în mineCu dulcile răni creștine

Grigore Hagiu – Cineva cu Lumina Stelelor în Dreptul Inimii

de

Am visat un cer înstelatCu stele limpezi până la înduioșareIată, ți-am spus luându-te de mânăUnde se află, cum aratăConstelația firului de iarbăConstelația firului de grâuConstelația codrului înverzitConstelația blândei livezi amurgiteConstelația salcâmului și-a teiului înfloritȘi departe, în depărtare, constelațiaDragostei tinere, a iubirii statornicePrivește constelațiile culorilor cum coboarăDin văzduh pe pământ într-un tact legănat

George Gordon Byron – Strofa LXXVIII

de

Chimia n-o cunosc cu-ale ei gaze,N-au cursuri metafizice, n-au cum.Citi-n biblioteci sentințe, frazeDespre năravuri care azi sunt scrum.Nici expoziții n-au, sublime razeÎn orice an, și nu privesc din turnLa cerul înstelat; de cifre, iar(Slăvit să fie Domnul) n-au habar.

Geo Dumitrescu – Aventura În Cer

de

Omul care păzea luneta părea să fie filozof,părea să știe multe din tainele cerului –i-am dat doi lei să mă lase să privesc lunași să pătrund în țările misterului.N-aș fi putut să-mi închipui vreodatăcă ce-am văzut există în realitate!..Am surprins stelele în somnul lor ciudat,dormind burghez, desumflate.Unii credeau că stelele sunt niște globuri frumoase și … Citește mai mult

Paula Seling – Zburător

de

Zburător, pe cerul înstelat,În lumea ta mi-ai luat inima..Cer înalt, argintul din povești,Când dorm doar tu mai eștilumea mea!Ți-am lăsat un loc pe perna meaUn vis mă strânge la pieptȘi de vrei să-mi lași parfumul tăuȘi mâine am să te-aștept.Te iubesc de-atunci,de când mergeam pe aleea griTu nu știi!Te iubesc,de-atunci, de când eu te priveampe … Citește mai mult

Krecken – Sufletul Meu

de

Cer înstelat, cer de varăLumina lunii se pogoarăSufletul meu ar vrea să fie liber, afarăSă alerge printre noriDeparte de lumea asta murdară.Acum e înghețat și prins într-un val de noroiÎmprăștiat peste tot, călcat în picioare de boiDar sper că se va aduna ca oștirea lui ȘtefanȘi că într-o zi o să-l înving și eu pe … Citește mai mult

Alexei Mateevici – Seara de Vară

de

În cer albastru, răzleţiţiSe plimbă nouri auriţi;Pădurea învelită-n ceaţăSe scaldă-n marea de roşaţăDin asfinţit. Şi la răcoareSe pleacă spicu-n dormitare,În codri, — mare, înfocată –S-arată luna. Şi deodatăS-aprinde-a stelelor lucire.Domneşte pace, liniştire..În suflet tainicele struneÎmi cântă sfânta rugăciune.Iunie 1912

Ai Otsuka – Planetarium (Română)

de

Lumina lunii își arată fațaȘi vocea unui copil dispareDeparte, departe, presupun că tu ești undeva pe cerul ăstaLa sfârșitul verii, ne-am strecurat împreună în parcul pe care l-am găsitÎți mai amintești acea constelație cumva?Chiar dacă nu te pot întâlni, vreau să continui amintirileȘi să îți arăt aceeași fericirePe lângă acest miros, de artificii deschise într-o … Citește mai mult