Florența Albu – Cenuși de-Un Veac
Cenuși de-un veac ne-ngroapă,noi surâdem,prea siguri de rotire-rotitori,sfârleze pe acoperișuri pieritoaresau nu,dar pline de apa poveștii.La primul semn ciudat încremenim,căzuți cu turnurile în turnirurilede lumină palidă,de după ardere.Cârduri de gâște ale Capitoliuluizboară în două picioarespre noipentru că am pomenit despre „apă”.Plecați, suflete!Nu ne e gândul niciodată la voi..Avem povestea noastră rotitoareprin cenuși de-un veac,alături de … Citește mai mult