Versuri corectate și adnotate
Autorul meu juridic, optzecist, se vede bine,M-a-nvățat la vremuri fineȘi la mirul calm de nard.Autoarea mea plăpândă,Ca o floare din ierbar,Mi-a dat zbucium de amnar,Și privire gureș-blândă.Autorii ce-s colegi,Îmbrăcați în sârg de rimă,Înfloresc versuri-pribegi,Cu arome de cătină.Fiecare dintre toți,Copilit, dar nu cum via,Cată către strănepoți,Clipocind de-a poezia.
Acum, când știm cam câte grameAu creierii unor madame,Că nu-s deloc tobă de carte,Că-și uită mintea-n altă parteCând li se dă spre rumegareO capodoperă prea mare,Le tolerăm orice ieșire,De-ocară sau de lingușire,Într-un cenaclu idiot.Ce poți să faci? Atâta pot,Atâta știu, atâta ducCu căpușorul lor năuc.
Lui Ion Lazăr da Coza IN MEMORIAM.Lui Dumnezeu îi plac poeţiişi îi cheamă sus în cercrăpa-mi-ar de dor pereţiicerului să-i pun zăvor.poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (februarie 2020)
Eu am stat cu Ginsberg la masă. Numele lui era scrisCu litere mari pe chiar fața de masă. CeiCare ieșeau de la Guggenheim se opreau să ne salute și-miCiteau numele cu glas tare. În Manhattan nu sunt tramvaieDar în acea zi au circulat pe toate străzile toate tramvaiele dinBucurești, poemele noastre străluceauÎn aerul cu diamante, … Citește mai mult