catargul destinului

E-atâta liniște,pe plajele pierdute ale Viselor,încât nicio aripă de val,a Regăsirii,nu se mai arată la Orizontul,Speranțelor noastre,rănite de furtunile devastatoare,ale Despărțirii,de catargul Destinului,care ne unea,pe aceeași corabie a Vieții,ducându-ne mereu,pe buzele grațioase,ale Cuvintelor,atâtor Răsărituri,unde ne beam,Zâmbetul de Dimineață,al Fericirii.